Guvernul Niculescu propune, în Programul de Guvernare 2027 – 2028, cea mai amplă reașezare a hărții administrative din ultimii 30 de ani, dar fără constrângere. În loc de desființări prin lege, Executivul ce urmează a trece testul votului din Parlament săptămâna viitoare vrea să cumpere reforma cu investiții, un “instert” inteligent de strategie venit la sugestia singurul partid mare care îl susține, mult înjuratul PSD, dar și la recomandări discrete ale UDMR.
Capitolul „Administrație și dezvoltare regională” din programul de guvernare, structurat în 16 măsuri, pornește de la o constatare simplă, că România nu mai poate susține aproape 3.200 de primării, dintre care sute nu au populație și venituri suficiente pentru a furniza servicii de bază. Soluția identificată – comasarea voluntară bonificată.
429 de primării pe lista roșie
Documentul nominalizează clar ținta, 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori. Acestea sunt primele eligibile pentru fuziune. Mecanismul este în două trepte:
• Consorții administrative: Primăriile mici își pot păstra personalitatea juridică, dar își unesc serviciile scumpe – urbanism, contabilitate, achiziții publice, IT, fonduri europene și juridic. Primesc finanțare pentru proiecte integrate.
• Fuziunea totală: Localitățile care decid prin procedură democratică să se unească vor primi, pentru o perioadă determinată, bonusuri investiționale directe. Condiția asumată politic: menținerea punctelor locale de servicii, ca cetățeanul să nu fie nevoit să meargă zeci de kilometri după un act.
Mesajul guvernului este explicit, nu va exista comasare obligatorie în această etapă. Se stimulează financiar decizia locală.
Cum se măsoară cine merită să dispară
Pentru a justifica reforma, Guvernul introduce o premieră, Indicele de Sustenabilitate Administrativă. Fiecare primărie va fi notată după 6 criterii: populația, veniturile proprii pe cap de locuitor, ponderea cheltuielilor administrative, gradul de colectare a taxelor, capacitatea de a livra servicii și accesibilitatea teritorială.
Indicele nu va duce automat la desființare sau la tăierea finanțării, dar va deveni baza viitorului Cod al finanțelor publice locale, care promite alocări predictibile pe 3 ani, pe formulă, nu pe pile politice.
Fără tăieri de 10% la toată lumea
O altă ruptură de trecut – Guvernul renunță oficial la „principiul reducerilor procentuale uniforme”. Nu se mai taie 10-20% din personal peste tot.
Dimensionarea schemelor de personal se va face după volumul real de muncă: populația deservită, numărul de contribuabili, autorizații, dosare și beneficiari. Funcționarii din instituțiile reorganizate vor fi mutați printr-un sistem național de mobilitate, nu dați afară. În paralel se promite un nou statut al funcționarului public – recrutare competitivă și salariu pe performanță.
Instituții cu atributii suprapuse desființate, noi instrumente de finanțare
Reforma este completată la vârf de un audit funcțional în primele 6 luni al tuturor ministerelor și agențiilor. Unde sunt atribuții suprapuse, instituțiile vor fi comasate după principiul „O competență publică – o instituție – un buget – un set de indicatori”.
În planul investițiilor, guvernul mizează pe continuitate pentru a cumpăra pace socială cu primarii: facturile restante din Programul Anghel Saligny vor fi plătite la zi, se continuă cele peste 800 de șantiere ale CNI, se lansează un Program Național de Infrastructură Județeană pentru peste 1.000 km de drumuri neasfaltate și un Program de Dezvoltare Metropolitană pentru centurile marilor orașe.
În esență, Luca Niculescu propune o tranzacție: mai puține primării pe hartă, dar mai mulți bani și drumuri asfaltate acolo unde primarii acceptă să se unească.






