Datele publicate ieri de Eurostat pentru anul 2023 confirmă o realitate dramatică pentru România: bolile sistemului circulator rămân principala cauză de deces în Uniunea Europeană, iar Oltenia se numără printre regiunile cu cea mai mare vulnerabilitate.
În 2023, bolile sistemului circulator au provocat 1,6 milioane de decese în UE, reprezentând 32,5% din totalul deceselor. Aceste afecțiuni includ cardiopatia ischemică, bolile hipertensive și bolile cerebrovasculare. Aproape unul din trei decese în UE este, deci, cauzat de inimă.
Din cele 244 de regiuni ale UE analizate la nivel NUTS 2, în 25 de regiuni bolile aparatului circulator au reprezentat cel puțin jumătate din totalul deceselor în 2023. România și Bulgaria se situează la polul opus față de Franța și Danemarca.
Grupul este dominat de Europa de Est
Toate cele 6 regiuni din Bulgaria, în special Yuzhen tsentralen și Yugoiztochen, care au înregistrat cele mai mari ponderi, de 67,3%, respectiv 66,4%. Toate cele 8 regiuni din România au înregistrat, de asemenea, ponderi de cel puțin 53,0%, regiunea Sud-Vest Oltenia atingând 63,8%.
Cu 63,8%, Oltenia ocupă locul 3 în Uniunea Europeană după cele două regiuni bulgare, fiind regiunea românească cu cea mai mare pondere.
Grupul regiunilor cu mortalitate de peste 50% mai include ambele regiuni ale Lituaniei, Letonia, 6 din 8 regiuni ale Ungariei și 2 din 4 regiuni ale Slovaciei.
La polul opus, cele mai mici ponderi sunt în Franța. Toate cele 5 regiuni cu sub 20% sunt în Franța, cea mai scăzută pondere fiind înregistrată în regiunea ultraperiferică Martinica (18,2%), urmată de Provence-Alpes-Côte d’Azur (19,0%), Guadelupa (19,1%), Île-de-France (19,4%) și Franche-Comté (19,9%). Valori scăzute, de cel mult 22,4%, au fost înregistrate și în toate cele 5 regiuni daneze, cu Hovedstaden la 20,5%, și în 3 regiuni din Țările de Jos.
Dincolo de ponderi, Eurostat arată și decalajul ratei standardizate: 108 regiuni au avut rate egale sau superioare mediei UE de 313 decese la 100.000 de locuitori, în timp ce 136 au fost sub medie.
De ce moare Oltenia de inimă? Mecanismul invizibil: ateroscleroza
Bolile sistemului circulator reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate la nivel global și în România. Mecanismul central care stă la baza celor mai multe dintre ele este ateroscleroza.
Este vorba de depunerea progresivă de colesterol, grăsimi și calciu în interiorul pereților arteriali, formând plăci de aterom care îngustează lumenul vaselor și reduc sau blochează fluxul de sânge oxigenat către organe. Când procesul afectează arterele coronare apare cardiopatia ischemică, când afectează arterele cerebrale – accidentul vascular cerebral, iar când afectează sistemic reglarea presiunii – boala hipertensivă.
Este o boală tăcută, care evoluează 20-30 de ani înainte de primul infarct sau AVC.
Ce putem face? Două linii de apărare
Medicii împart strategiile în două categorii: prevenția primară – evitarea apariției bolii prin controlul factorilor de risc, și prevenția secundară – reducerea riscului de recidivă sau complicații după ce afecțiunea a fost deja diagnosticată.
1. Optimizarea alimentației – Nutriția cardiovasculară
Modelul mediteranean rămâne standardul. Sare sub 5g/zi, adică aproximativ o linguriță, inclusiv sarea ascunsă din pâine și mezeluri. Înlocuirea grăsimilor saturate și trans (carne grasă, prăjeli, fast-food, produse de patiserie industrială) cu grăsimi nesaturate sănătoase: ulei de măsline extravirgin, nuci, semințe, pește gras. Creșterea aportului de fibre solubile.
2. Activitate fizică, greutate și prevenție metabolică
150 de minute de activitate moderată pe săptămână reduc cu 30% riscul cardiovascular. Managementul greutății este crucial, dar veriga adesea ignorată este diabetul. Nivelul ridicat de zahăr în sânge corodează pereții vaselor. Menținerea prediabetului sub control prin stil de viață reduce dramatic mortalitatea cardiovasculară pe termen lung.
3. Controlul stresului și igiena somnului
Stresul cronic menține cortizolul și adrenalina crescute, ceea ce duce la hipertensiune și inflamație. Somnul sub 6 ore pe noapte dublează riscul de hipertensiune. Rutina de somn, tehnicile de respirație și deconectarea digitală nu sunt mofturi, ci intervenții medicale.
4. Eliminarea adicțiilor toxice
Renunțarea completă la fumat – singura măsură care scade riscul cardiovascular cu 50% în primul an. Limitarea alcoolului, evitarea excesului de cofeină și a energizantelor, care pot declanșa aritmii severe la o inimă deja vulnerabilă.
Pentru Oltenia, statistica Eurostat nu este doar un clasament european. Este un semnal de alarmă că 63,8% din decese vin din cauze în mare parte prevenibile. Într-o regiune unde accesul la cardiologie intervențională și la programe de screening rămâne inegal, investiția în prevenție primară rămâne cea mai ieftină și eficientă terapie.
* Sursa foto: EUROSTAT
