În timp ce Germania și Polonia redeschid termocentralele pe cărbune și investesc în tehnologii de filtrare de ultimă generație, România își demolează propria siguranță energetică, în baza unui jalon PNRR negociat dezastruos. Costul grabei este de șase ori mai mare decât cel al modernizării.
România se pregătește să stingă lumina în propriile centrale. La 31 august, toate Centralele Electro Termice pe bază de cărbune – CET-urile – vor fi închise definitiv, ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR. O decizie luată în urma unei negocieri considerate de specialiști total defavorabilă interesului național, coordonată la momentul respectiv de foștii miniștri Cristian Ghinea – USR – și Virgil Popescu – PNL.
Paradoxul este total. În timp ce state cu economii mult mai puternice, precum Germania și Polonia, dar și alte țări europene și non-europene, își redeschid capacitățile pe cărbune pentru a-și asigura securitatea energetică, România alege calea demolării. Soluția modernizării prin investiții în cercetare pentru tehnologii avansate de filtrare a noxelor, superioare celor existente, o soluție susținută încă de anul trecut și de președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a fost ignorată. Se poate, dar România nu vrea.
Nota de plată a închiderii pe repede-înainte
Argumentul economic demontează complet rațiunea închiderii accelerate. Dezafectarea, ecologizarea și închiderea definitivă a marilor capacități termoenergetice presupun costuri uriașe – de mediu, sociale și de retehnologizare alternativă – care, în multe analize economice, depășesc cu mult fondurile necesare pentru o modernizare punctuală sau pentru o tranziție etapizată.
Cifrele prezentate de președintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, sunt cutremurătoare: “Menținerea CET-urilor până în 2028 ar fi costat 520 de milioane de euro. Desființarea lor pe grabă, fără plan, costă 3,084 miliarde de euro. E de șase ori mai scump scenariul fără CET-uri. Și românii plătesc diferența.”
Liderul administrației vâlcene atrage atenția că prețul se vede deja în facturi și în bugetul de stat. “Dacă aveam CET-uri, compensarea crizei din iulie-august 2026 ar fi costat 20 de milioane de euro. Fără ele, a costat 84 de milioane de euro! Diferență 64 de milioane de euro pierduți în 2 luni!!!”
CET Govora – sub 1% din producția națională, dar esențială pentru sistem
Accentul cade, inevitabil, pe CET Govora din Vâlcea. Deși produce sub 1% din energia națională în regim normal, în momente critice, acel procent poate însemna stabilitatea întregului Sistem Energetic Național, importuri mai mici și costuri reduse pentru economie.
“Concluzia? Modernizarea CET Govora nu este doar un proiect pentru județul Vâlcea. Este o investiție în securitatea energetică a României”, subliniază Constantin Rădulescu.
Într-o intervenție cu un mesaj direct, acesta pune sub semnul întrebării logica decidenților de la București: “Suntem normali la cap să dărâmăm soba pe lemne dacă nu mai merge altceva?!? Motorina și benzina… au explodat… Apă nu e… Ce gândire avem? Adică… jalonul?!? Cu ce se vor încălzi oamenii?!? Cu jalonul? Cu ce vor avea lumină în case? Cu jalonul? Sincer, e prea mult!”
Criză energetică suprapusă peste urgență hidrologică
În acest context exploziv, Guvernul se reunește astăzi, la ora 15:00, într-o ședință extraordinară convocată de premierul interimar Ilie Bolojan. Pe ordinea de zi: adoptarea unei hotărâri privind declararea situației de forță majoră din cauza crizei de la Cernavodă și analiza instituirii stării de urgență, inclusiv la nivel local, în județele Călărași și Constanța. Potrivit Constituției, declararea stării de urgență este atributul președintelui.
Premierul a făcut deja un apel către populație și industrie să reducă voluntar consumul, în special în intervalul critic 20:00 – 23:00, când cererea depășește oferta.
Situația este agravată de o criză hidrologică fără precedent. Debitul Dunării la intrarea în țară a ajuns joi la 1.600 mc/s și ar putea coborî la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august, conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie – 4.750 mc/s – și se apropie periculos de minimul istoric de 1.400 mc/s înregistrat în 1985. Administrația Națională “Apele Române” a anunțat că România traversează “una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii”, în condițiile în care în bazinul superior al Dunării nu sunt prognozate precipitații, iar autoritățile încearcă disperat să crească debitul în zona gurilor de captare de la Cernavodă.
