Fostul premier și fost președinte al PNL acuză actuala clasă politică că a distrus creșterea economică și avertizează că dinamica datoriei publice a devenit „explozivă”. Acum, cea mai mare problemă a partidelor pro-europene este credibilitatea. Este verdictul dur formulat de Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe, Prim-ministru și președinte al PNL.
Într-o analiză publicată vineri, 17 iulie, Cîțu arată că partidele care se declară pro-europene nu mai sunt credibile pe două paliere esențiale. “Nu sunt credibili când spun că nu vor să guverneze unii cu alții – au făcut-o, în diverse formule, în ultimii ani (cu aceiași oameni). Cel mai grav este că nu sunt credibili când spun că susțin antreprenoriatul, investițiile și proprietatea privată. De 5 ani cresc taxe și lovesc în sectorul privat.” Fostul premier susține că este de datoria actualei clase politice să repare ce a stricat, “la guvernare sau în Parlament – nu contează cum. Contează să o facă.”
Formula falimentului: g < r. Creșterea economică (g) trebuie să fie mai mare decât costul finanțării datoriei!
Anterior, Cîțu a explicat în termeni economici, pentru Financial Intelligence, de ce România se află într-o situație critică. Sustenabilitatea datoriei depinde de o singură relație: creșterea economică (g) trebuie să fie mai mare decât costul finanțării datoriei (r). “Există o singură relație care decide, pe termen lung, dacă un stat rămâne solvabil. Datoria publică este sustenabilă atâta timp cât rata de creștere a economiei depășește costul finanțării datoriei, sau atâta timp cât diferența poate fi acoperită printr-un excedent primar. Când creșterea (g) scade sub dobândă (r) și excedentul primar e o ficțiune politică, dinamica datoriei devine explozivă.”
Potrivit acestuia, România a acționat simultan, în direcția greșită, pe ambele variabile: “Deciziile din ultimii ani au redus g-ul potențial (de la 4% la 1%) – prin taxe mai mari, prin intervenție administrativă extinsă, prin instabilitate legislativă cronică – și au ridicat r-ul, prin prima de risc pe care investitorii o cer unui suveran așezat pe ultima treaptă de investment grade, cu perspectivă negativă la toate cele trei agenții.”
Politicile noastre economice din 2022 încoace sufocă creșterea
Cea mai dură critică vizează modelul economic importat de România. “Europa a ales asigurarea după ce s-a îmbogățit – și-a permis luxul, cel puțin o generație. România a importat arhitectura de asigurare a unui continent bogat – pensii speciale, legislație a muncii în care capitalul este structural subordonat, indexări automate deconectate de productivitate – la un nivel de venit periferic și cu o bază productivă incomparabil mai îngustă.”
“Nu am ales un punct diferit pe frontieră. Am cumpărat polița de asigurare a bogatului cu venitul săracului, garantând-o cu o creștere pe care propriile noastre politici economice o sufocă (mai ales din 2022 încoace). O eroare gravă care ne costă, dar care este preferată de o clasă politică atașată modelului socialist.”
Concluzia fostului premier este tranșantă: “Până când creșterea economică – prin proprietate, libertate economică și domnia legii – nu devine funcția-obiectiv reală a guvernării, vom avea doar o administrare a falimentului. Deficitul va fi mereu «surprinzător de mare», dobânzile mereu «nedrept de ridicate», investitorii mereu «inexplicabil de prudenți». Nu e nimic surprinzător, nedrept sau inexplicabil. Este realitate economică.”
Soluțiile propuse de Cîțu
Fostul ministru de Finanțe propune un set de măsuri clare:
• Reducerea taxelor pe dividende, consum și muncă;
• Eliminarea supraimpozitării part-time-ului;
• Eliminarea suprataxei pe cifra de afaceri;
• Renunțarea la controlul prețurilor – “a fost o prostie în comunism, e o prostie și acum!”
Avertismentul final este politic: “Dacă nu-și asumă să corecteze ce au distrus, românii vor da o șansă altora. Chiar și celor care promit naționalizări, suprataxări și tribunale ale poporului.”
*Sursa foto: Financial Intelligence
