Luni, 25 mai, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat pe site-ul propriu, în consultare publică, proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare. Deși inițiatorii insistă că e un demers care are ca scop restabilirea echității în sistem, demnitarii și funcțiile de conducere au câștiguri nete prin proiect. Efortul estimat de minister într-un plafon maxim, agreat de partidele politice care au alcătuit coaliția de guvernare până în data de 5 mai, se ridică la 173,4 miliarde de lei, mai mult cu 8 miliarde de lei față de cât este în prezent! Și sumele vor crește gradual până în 2031! Administrația publică locală își pierde autonomia totală de a-și stabili salariile și revine într-o grilă unitară națională cu reguli stricte. În educație, sunt avantajate funcțiile de conducere și personalul angajat în proiecte cu fonduri europene, care pot obține sporuri de până la 40% (în general, e personal încadrat în minister, ISJ-uri sau alte structuri). Sunt eliminate circa 87 de sporuri din 151.
Proiectul de act normativ structurează sectorul bugetar în 8 familii ocupaționale de funcții bugetare, alături de funcțiile de demnitate publică și personalul din autorități autonome. Fiecare sector (familie ocupațională) este reglementat în detaliu prin anexe specifice la lege, care stabilesc grilele de salarizare, coeficienții și regulile de avansare.
Sectoarele și Familiile Ocupaționale din Lege
ÎNVĂȚĂMÂNT (Anexa I): Cuprinde personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, cel de conducere, precum și personalul de îndrumare și control.
SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ (Anexa II): Include medici, asistenți medicali, personal auxiliar sanitar, personal de specialitate din unitățile de asistență socială și psihologi.
CULTURĂ (Anexa III): Reglementează personalul din muzee, teatre, biblioteci, filarmonici, edituri și alte instituții publice de profil artistic sau cultural.
DIPLOMAȚIE (Anexa IV): Se aplică membrilor Corpului Diplomatic și Consular al României, precum și personalului contractual din Ministerul Afacerilor Externe.
JUSTIȚE ȘI CURTEA CONSTITUȚIONALĂ (Anexa V): Cuprinde magistrații (judecători, procurori), personalul asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete.
APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ și SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ (Anexa VI): Se aplică personalului militar, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special din penitenciare și personalului civil din MApN, MAI, SRI, SIE, SPP și STS.
ADMINISTRAȚIE (Anexa VII): Reglementează funcționarii publici și personalul contractual din aparatul central (ministere, agenții naționale, autoritățile subordonate direct guvernului sau parlamentului). De asemenea, reglementează salarizarea și în autoritățile autonome, adică instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii (de exemplu, autorități de reglementare).
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ (Anexa VIII): Include primăriile, consiliile județene și serviciile publice din subordinea acestora. Salariile din acest sector se stabilesc prin hotărâri de consiliu local, în limita unor plafoane maxime.
FUNCȚII DE DEMNITATE PUBLICĂ (Anexa IX): Reglementează indemnizațiile lunare pentru Președinte, miniștri, parlamentari, primari, prefecți, alte funcții numite sau alese.
Exemple de coeficienți
ADMINISTRAȚIE
Grilele de coeficienți sunt structurate în funcție de rangul localității (orașe/comune pe categorii) și nivelul de responsabilitate. Un consilier superior dintr-o primărie de comună mică va avea un coeficient situat spre limita inferioară a intervalului (ex. 1.85), în timp ce un consilier cu aceeași funcție din Primăria Capitalei sau dintr-un consiliu județean va tinde spre limita superioară (ex. 2.50). Pentru funcțiile publice de execuție, salariul crește ulterior prin adăugarea celor 5 trepte de vechime (gradații). Coeficienții propuși pentru aparatul de execuție variază în raport cu studiile și gradul profesional.
*
EDUCAȚIE:
• Profesor debutant (studii superioare): Coeficient de pornire situat între 1.35 și 1.60.
• Profesor din învățământul preuniversitar (grad didactic I, studii superioare): Coeficient între 2.40 și 3.10 (în funcție de gradație).
• Profesor universitar (cu vechime maximă): Coeficient de top în domeniu, poziționat în jurul valorii de 5.50 – 6.00.
*
SĂNĂTATE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ
• Medic rezident (anul I): Coeficient de bază în jur de 1.60 – 1.80.
• Asistent medical principal (studii superioare): Coeficient între 1.90 și 2.30.
• Medic specialist (secții clinice): Coeficient între 3.20 și 3.80.
• Medic primar (servicii de ambulanță, anatomie patologică, ATI): Coeficient superior plasat între 4.50 și 5.20.
Grilele separă clar personalul medical de urgență, clinic și cel auxiliar.
JUSTIȚIE
• Judecător / Procuror stagiar (debutant în sistem): Coeficient de pornire de 2.87.
• Judecător cu rang de Înaltă Curte de Casație și Justiție (ICCJ): Coeficient fix de 5.50.
Cadru general
Salarizarea se bazează pe o grilă de ierarhizare. În noul proiect, se introduce un sistem în care raportul de ierarhizare e redus la 8 grade salariale (față de 12, câte erau în Legea cadru 153/28 iunie 2017) bazat pe o valoare de referință stabilită, acum. Venitul lunar este compus din salariul de bază (sau solda/indemnizația de funcție) la care se adaugă sporuri, gradații de vechime, premii și alte indemnizații. Sporurile sunt plafonate. Administrația este divizată pe categorii clare de funcționari publici și personal contractual.
Salariul brut de bază se va calcula multiplicând coeficientul funcției (între 1 și 8) cu o valoare de referință fixată în jurul a 4.100 – 4.325 de lei.
Plafoane
Suma totală a sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor acordate nu poate depăși 20% (față de 30%, cât era în vechea lege) din suma salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator de credite (instituție, minister sau primărie). Se elimină aproape 30 de tipuri de sporuri considerate redundante.
Plafonul minim: Coeficientul 1 reprezintă valoarea de bază de la care pornesc cele mai mici salarii din sistem (personal nedidactic, muncitori).
PLAFONUL MAXIM: Coeficientul maxim (8) este rezervat funcțiilor superioare de demnitate publică și management de top în stat. Adică niciun salariu net din sistemul public (cu excepția unor instituții exceptate expres) nu poate depăși nivelul indemnizației de demnitate publică stabilite pentru funcția maximă din stat – Președintele României. Președinții Senatului și Camerei Deputaților vor avea un coeficient de 7.
SALARIILE FUNCȚIILOR DE DEMNITATE PUBLICĂ sunt stabilite prin înmulțirea unor coeficienți ficși cu salariul de bază minim brut pe țară.
SALARIILE DIN PRIMĂRII ȘI CONSILII JUDEȚENE se stabilesc prin hotărâri locale (Consilii Locale/Județene), dar sunt plafonate la nivelul indemnizației viceprimarului sau vicepreședintelui consiliului județean (limita superioară), majorată, după caz, cu procentele pentru proiecte europene. Niciun funcționar public sau angajat contractual din primărie nu poate câștiga un salariu de bază mai mare decât această funcție de demnitate publică.
Fondul de premiere nu poate depăși 5% din fondul de salarii
Noua formă a legii introduce limite stricte privind acordarea stimulentelor financiare suplimentare pentru a evita abuzurile:
• Premiul de excelență: Poate fi de maximum două salarii de bază.
• Plafon de personal: Aceste premii pot fi acordate într-un an unui număr limitat de angajați, reprezentând maximum 30% din posturile ocupate la nivelul unității respective.
• Fondul de premiere: Suma totală alocată anual pentru premii nu poate depăși 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile de bază aprobate în buget.
