După FMI, la începutul lunii aprilie a.c., și Comisia Europeană a revizuit dur estimările pentru România în 2026: o creştere economică de numai 0,1% în 2026, de la 1,1% cât estima în toamna lui 2025, în timp ce rata medie anuală a inflației va accelera la 7%, faţă de 6,8%, cât a fost în 2025 și 5,7% cât prognoza Executivul UE că se va înregistra în 2026. Potrivit noilor prognoze economice ale CE publicate joi, 21 mai, economia României stagnează în 2026, după o creştere de doar 0,7% în 2025 și aproape 1,5% în 2024, urmând să îşi revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3%. Comisia avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflaţia ridicată şi scumpirea energiei vor afecta puternic în continuare consumul intern şi nivelul de trai al populaţiei. Bruxelles-ul mai avertizează că incertitudinea politică internă şi riscurile geopolitice afectează încrederea investitorilor şi pot pune în pericol ajustarea fiscală.
Raportul mai arată că cheltuielile pentru apărare vor creşte de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% în 2027, inclusiv prin finanţări europene din programul SAFE. Ceea ce nu a tratat raportul este faptul că achizițiile prin programul SAFE vor reprezenta în următorii ani cea mai mare parte a bugetului Ministerului Apărării Naționale alocat înzestrării.
CE își păstrează încrederea în estimarea că deficitul bugetar ar putea să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 şi 5,8% în 2027, în principal prin continuarea măsurilor de austeritate, creşteri de taxe şi reducerea cheltuielilor curente, începute în decembrie 2024 (!). “Guvernul” Uniunii Europene prognozează însă că datoria publică a României va continua să crească accelerat (a crescut cu 3 miliarde de euro doar în februarie, martie și aprilie a.c.) urmând să ajungă la aproximativ 63,4% din PIB în 2027, de la mai puţin de 55% în 2024. Totuși, deficitul de cont curent ar urma să se reducă gradual, la 6,4% din PIB până în 2027.
Raportul arată că populaţia va continua să resimtă direct efectele austerităţii, în condiţiile în care salariile şi pensiile din sectorul public rămân îngheţate în 2025 şi 2026, iar puterea de cumpărare este erodată de scumpiri. “Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în document.
După câțiva ani de înăsprire a condițiilor de pe piața muncii, nivelul angajării a început să scadă în 2025 iar tendința va continua în 2026, ceea ce va duce la o creștere moderată a ratei șomajului la aproximativ 6,3% în 2026. Bruxelles-ul menţionează scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producţiei industriale şi declinul turismului intern și estimează că investiţiile finanţate din fonduri europene şi exporturile nete vor susţine doar parţial economia. Investiţiile publice în infrastructură ar urma să crească pe măsură ce proiectele din PNRR sunt finalizate, iar construcţiile rezidenţiale îşi continuă revenirea.
Comisia Europeană estimează că economia României ar putea reveni pe creştere în 2027 (2,3%), tot mult sub nivelul inflației, însă pe fondul temperării acesteia şi îmbunătăţirii condiţiilor de finanţare. Inflaţia este prognozată să coboare la 3,7% în decursul anului 2027, apropiindu-se de intervalul ţintă al Băncii Naţionale a României.
