Libertatea presei este un indicator esențial al sănătății unei democrații consolidate și un drept esențial al societății, nu un privilegiu al jurnaliștilor. În România, Articolul 31. din Constituție prevede că “Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.” Totuși, evoluția tehnologiei și globalizarea accesului imediat la progresul tehnologic a lăsat loc apariției și dezvoltării unor noi riscuri pentru corecta informare publică. Trăim deja într-o eră dominată de fluxuri informaționale copleșitoare cantitativ și accelerate permanent, în care adevărul devine tot mai ușor de diluat, denaturat sau chiar eliminat, cu scopul dezinformării, polarizării emoționale și manipulării în masă. Rolul presei a devenit astfel tot mai dificil, dar și mai important ca oricând.
Azi nu mai vorbim doar despre transmiterea informației cu acuratețe, ci și despre riguroasa filtrare, verificare și contextualizare a ei, dar mai ales despre necesitatea combaterii în real time a fenomenului fake-news generator de confuzii sau intoxicări. Polarizarea societății este accelerată premeditat de acțiuni arbitrare (sau, mai grav, inacțiuni) ale rețelelor de socializare online în combatarea dezinformării, senzaționalismului, urii, dar și de tot mai mulți politicieni demagogi, grupuri sau indivizi cu interese obscure, inclusiv cu instrumente online care mimează (clonează) aparența unor instituții de presă credibile. Într-un sistem politico-mediatic tot mai alterat în ultimii ani, chiar partide, în special din zonele de extremă populistă, fie că vorbim de formațiuni antioccidentale, fie că vorbim de partide pretins pro europene, erodează în continuu activitatea și prestigiul presei, supusă acum unui permanent atac furibund din toate părțile.
Ce este jurnalismul profesionist
Pentru asta este necesar să delimităm clar, mereu, ce este și ce nu este jurnalismul. Jurnalismul este o meserie exercitată doar de profesioniști, pregătiți și testați practic în ani de zile (de obicei, minim trei, fără a fi o regulă) care colectează, verifică, analizează, sintetizează și prezintă informații de interes public, referitoare la fapte, acțiuni, evenimente, tendințe, probleme și persoane, un specialist cu aptitudini de certă formație care își asumă independent responsabilitatea publică, morală și legală de a aduce la cunoștința publicului informații veridice.
Principalele obligații deontologice ale unui jurnalist profesionist:
• Selectează, verifică și corelează corect informații. Acuratețea datelor și așezarea lor într-un context corect raportat la adevărul obiectiv, cât mai clar și, de preferat, cât mai concis, înainte de publicare, au roluri fundamentale în activitatea jurnalistică.
• Răspunde interesului public. Caracteristica principală a informațiilor pe care le prezintă publicului jurnalismul, date relevante pentru o comunitate pe care o deservește, deși mixul editorial menit a face rețeta de știri mai atractivă poate conține și divertisment.
• Independență editorială. Evaluează date și contexte cu propriile capacități intelectuale și își asumă responsabilitatea pentru conținutul produs (semnătura, în presa scrisă, print și online).
Ce nu este jurnalismul profesionist
Pe scurt, jurnalismul este un filtru responsabil al realității, nu o simplă înșiruire de știri. Presă nu înseamnă doar transmitere de informații sau opinii, nici atât propagandă sau clickbait! Jurnalismul profesionist se distinge clar de orice formă de captare a atenției prin conținut generat exclusiv pentru vizualizări sau alte interese decât informarea corectă. Deci, contrar clișeelor, nu audiența este pe primul loc în rândul performanțelor urmărite în jurnalism, din punct de vedere etic, chiar dacă ea rămâne foarte importantă pentru a cântări gradul de interes suscitat.
• Nu este o simplă opinie! Jurnalismul se bazează pe fapte verificate, nu pe păreri personale sau zvonuri.
• Nu este PR, instrument de lobby sau publicitate! Jurnalismul nu promovează interese comerciale sau politice, ci urmărește interesul public.
• Nu este propagandă sau dezinformare! Jurnalismul are reguli etice foarte clare și nu își propune să manipuleze opinia publică.
• Nu este doar clickbait! Scopul jurnalismului este informarea publicului cu acuratețe, la timp (în mod ideal, înainte, nu după) și nu doar atragerea de vizualizări prin titluri senzaționale, dar goale de conținut.
• Nu este practicat de oricine! Oricine poate face publice fapte, ori relata un eveniment, dar nu oricine poate fi jurnalist. Termenul de jurnalism cetățenesc este o figură de stil, nu o meserie, cu responsabilități clare în fața legii și societății. Jurnalismul profesionist necesită dedicare, verificarea surselor și informațiilor și respectarea multor alte norme deontologice.
• Nu este o vânătoare de vrăjitoare! Jurnalismul de calitate nu face public shaming, nu urmărește, pentru interese personale sau de grup obscur, compromiterea sau chiar demonizarea cuiva și nu transformă viața privată a cuiva într-un subiect de interes public doar pentru spectacol.
Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a 26-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO din 1991.
