Gheorghe Gîngu, primarul comunei Bujoreni, situată în imediata vecinătate, la nord-vest, de Râmnicu Vâlcea, arată cum a reușit administrația publică pe care o conduce să aibă din timp o organigramă sub pragul vizat de măsurile de austeritate decise de Guvernul Ilie Bolojan. 21 de angajați efectiv din 48 de posturi, ambele criterii sub limita de posturi prevăzute de lege raportat la numărul de locuitori ai comunei, plus șapte angajați din cele zece posturi prevăzute de proiectele cu fonduri europene aflate în derulare. Deși e o comună cu populație numeroasă și multe investiții pornite sau cu documentații deja pregătite pentru implementare, nu toți locuitorii apar în evidențele oficiale cu domiciliul în Bujoreni. Edilul subliniază că anomalia aceasta văduvește în primul rând bugetul local, la fel ca în majoritatea localităților învecinate cu municipiul reședință de județ, de fonduri guvernamentale substanțiale.
“Am făcut mai multe simulări (la Primăria Bujoreni – n.r.) în această vară. Adminsitrația publică din comuna noastră se situează în «partea cu verde» a graficelor, adică la cei neafectați de disponibilizări. Dacă s-ar lua cei 45%, cum a fost propunerea maximală (în Pachetul al doilea de măsuri de austeritate adoptat de Guvern a rămas 25% din posturi și cel puțin 10% din angajați, ca medie, dar cifrele diferă în funcție de indicatori, de la 10% până chiar spre 40% din angajați, acolo unde statistica indică foarte clar exces nejustificat de personal – n.r.), din organigramă, cu toate posturile ocupate la 1 ianuarie 2024, noi eram deja în deficit grav. Adică se vedea clar că avem mult mai puțini angajați decât minimul necesar. Mai mult! După recensământ, comuna Bujoreni are o populație de 5.355 de locuitori. Ca o paranteză, un indicator clar că undeva ne furăm căciula, sau mai bine spus ni se fură, e faptul că, după Registrul Agricol, suntem mereu peste 8.000. O explicație ar fi faptul că părinții, spre exemplu, pentru a-și înscrie copiii la grădinițe și școli din Râmnicu Vâlcea, își fac cărți de identitate cu adresa în municipiul reședință de județ. Dar, toate celelalte probleme vin să le rezolve Primăria Bujoreni. Revenind, în fiecare an, noi primim o alocare de fonduri de bază de 983 de lei pentru fiecare locuitor al comunei, bani cu care să rezolvăm toate problemele. Ei, acești indicatori relevă că noi suntem într-un deficit de cel puțin 3.000 de locuitori. Care înseamnă aproape 30 de miliarde de lei vechi la bugetul comunei. Bani cu care am fi putut rezolva o mulțime de lucruri în localitatea noastră”, explică Gheorghe Gîngu.
“Noi, administrația publică locală, suntem organizați în baza unei Ordonanțe nr. 63 pe 2010, care prevede că, raportat la numărul de populație al fiecărei unități administrativ teritoariale (UAT – n.r.) primim aprobare pentru un număr de posturi. La Primăria Bujoreni avem o organigramă de 48 de posturi, din care ocupate efectiv sunt doar 21. 10 posturi, dar nici acestea nu sunt toate ocupate, sunt cele alocate proiectelor cu fonduri europene, deci cu salarii finanțate prin acestea și care nu se desființează, cel puțin nu până nu se modifică criteriile de care am fost înștiințați până acum. Este munca eficientă a colegilor mei de a elabora proiectele și a atrage fondurile pentru investiții importante în localitate, că altfel noi prea multe fonduri guvernamentale nu primim. Nu ne-a dat nimeni aceste posturi. Dacă făceam o simulare la 1 ianuarie 2025 se vedea că mai aveam doar 17 posturi ocupate. Sunt atât de puține pentru că noi ne-am împărțit mai mult volum de muncă la mai puțini oameni și am suplinit cu partea de digitalizare. Dar, trebuie să recunoaștem, și salariile la nivel de primărie de comună sunt destul de mici. Mulți colegi exeperimentați au plecat de la noi, de la 4.000, maxim 5.000 de lei pe lună, la salarii aproape duble, poate chiar triple, în instituții din Râmnicu Vâlcea, de nivel de municipiu reședință de județ, ori chiar de județ. Noi mereu am organizat concursuri pentru a suplini deficitul, dar nu se înghesuie lumea să vină. Și ca să rodezi un funcționar public ai nevoie de minim doi ani”, adaugă primarul comunei Bujoreni.
Fiind și un exponent important în Vâlcea al PNL, partid aflat la guvernare alături de PSD, USR și UDMR, Gheorghe Gîngu a punctat și ce l-a nemulțumit la dezbaterile aprige legate de pachetul de măsuri care au vizat administrația locală. “Ce nu mi-a plăcut mie la negocieri a fost că s-a încercat să se păstreze posturile vacante, adică să se reducă doar din posturile ocupate. Păi, cum, îi dau afară și apoi îi reangajez? Se revoltă lumea și mai rău, pe bună dreptate”, a cocluzionat edilul localității de pe Valea Oltului.
În situația descrisă de Gheorghe Gîngu la Primăria Bujoreni se află și administrațiile publice din alte localități ale județului Vâlcea, indiferent de culoarea politică a primarilor care le conduc. Și nu puține.
