Curtea Constituțională a României a declarat joi, 29 mai, neconstituționale două articole din legea privind declararea averilor. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie. CCR a admis excepția de neconstituționalitate pentru trei articole ale Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor şi demnităților publice. Raportul de admitere a neconstituționalității a fost întocmit de Attila Varga.
Articolele vizate:
Art. 3, alin. (2): – Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.
Art. 6 alin. (1) lit. d) – Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: (…) d) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii.
Art. 12 alin. (6) – Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii
Motivare CCR: este suficientă depunerea declarațiilor la ANI
“În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. (…) Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”, se arată într-un comunicat al Curții” se arată în motivarea CCR pentru declararea ca neconstituțional a articolul 12, alin. 6 din Legea 176/2010 privind publicarea declarațiilor de avere și de interese ale politicienilor și demnitarilor. “Soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege”, se mai arată în documentul citat.
Amputarea unui mecanism de transparentizare și creștere a integrității
Declarațiile de avere au fost introduse în România prin Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control, și a funcționarilor publici. În acel moment nu exista și un organism de control. După anul 2003, condițiile impuse României pentru integrarea în Uniunea Europeană au obligat țara noastră să extindă și să consolideze mecanismul pentru a se alinia la standardele uniunii. Adoptarea Legii nr. 161/2003 a impus obligativitatea declarațiilor de avere pentru un spectru mult mai larg de funcționari și demnitari publici, precum și publicarea acestora. Ulterior, prin Legea nr. 144/2007, a fost înființată Agenția Națională de Integritate (ANI), care are rolul de a verifica aceste declarații.
ANI: decizia CCR amputează lupta anticorupție, încalcă angajamentele asumate prin aderarea la UE și poate afecta aderarea la OCDE
Tot joi, și Agenția Națională de Integritate (ANI) a reacționat, printr-un comunicat de presă, după decizia CCR, avertizând că decizia “poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică” și că “o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE”. “Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)”, se mai arată în documentul citat.
Încă o lovitură grea și pentru presa de investigații. USR aplaudă…
Deși decizia CCR a provocat un val de revoltă în întreaga societate, au existat voci politice importante care au cauționat cumva inițiativa. Surpriza a venit chiar de la vârful USR, prin vocea lui Dominic Fritz. “Dar adevărul este că declarațiile de avere și de interes prea au devenit un pistol cu apă în lupta anti-corupție. Din păcate, ani de zile, Agenția Națională de Integritate (dar și ANAF) a aplicat legea partinic sau a închis ochii. E momentul să-i deschidă. Știm toți anchetele de presă despre averi colosale care nu se regăseau în declarații de avere. Reforma ANI și ANAF acum! Să ne asigurăm că au instrumentele să-și facă treaba. Să se folosească de tehnologie pentru a verifica automatizat și corect averile demnitarilor. Trebuie conduse de oameni cinstiți. Și, da, rescriem legea ca să obținem transparență cu standardele de constituționalitate impuse de CCR azi, după ce vom analiza motivarea”, a postat primarul Timișoarei pe pagina sa de Facebook.
Decizia CCR afectează direct și presa, articolele de lege vizate asigurând jurnaliștilor de investigații acces la informații de maxim interes public cu ajutorul cărora puteau verifica dacă demnitari, funcționari, magistrați etc își ascund averile obținute pe căi nelegale.
