Arheologii Muzeului Judeţean Vâlcea au făcut noi descoperiri în zona oraşul Bălceşti, între acestea fiind o aşezare hallstatiană şi un grup de movile tumulare pentru care încă nu s-a făcut datarea, arată Agerpres. Coordonatorul cercetării, arheologul Ionuţ Tuţulescu, a precizat, pentru AGERPRES, că în total sunt cinci situri noi în localitatea din sudul judeţului Vâlcea care au fost identificate şi delimitate în urma unei verificări în teren realizată în luna martie pentru întocmirea unui studiu necesar actualizării Planului Urbanistic General al oraşului.
Arheologul vâlcean a menţionat că o parte dintre noile situri erau cunoscute de mai multă vreme, dar nu au fost introduse în Registrul Arheologic Naţional (RAN) şi în Lista Monumentelor Istorice (LMI) până acum, localitatea vâlceană figurând în prezent doar cu un singur astfel de obiectiv. „Evaluarea arheologică de teren din localitatea Bălceşti a fost realizată în baza autorizaţiei pentru diagnostic arheologic emisă de Ministerul Culturii. Au fost verificate prin periegheză terasele şi albiile pârâurilor aferente tuturor satelor, zonele de la baza dealurilor, terenurile arate, iar verificarea nu numai că a dus la identificarea tuturor punctelor cu descoperiri semnalate în literatura de specialitate, dar s-au descoperit şi situri noi. Conform LMI 2015 şi RAN, pe teritoriul localităţii Bălceşti se află un singur sit arheologic, şi anume Situl arheologic de la Bălceşti. Cercetarea de teren, colectarea de coordonate GPS şi Stereo 70, corelarea lor cu reglementările urbanistice din 2002 nu mai plasează Situl arheologic din oraşul Bălceşti, ci în satul Otetelişu, în extravilan dar nu departe de limita cu oraşul Bălceşti. Situl se află pe a doua terasă a văii Olteţului, fiind acoperit în proporţie de 80% de teren arabil, iar în rest de liziere, fiind mărginit la Vest de pâlcuri de pădure. În centrul terasei, atrage atenţia o zonă mare de arsură, de formă patrulateră, cu dimensiunile de 150 x 240 m, din care au fost strânse materiale arheologice ceramice din perioadele neolitic, epoca bronzului şi epoca romană, cu pondere mare fiind cele de epoca bronzului şi epoca romană”, a spus Tuţulescu.
Potrivit acestuia, observaţiile din teren şi analiza materialelor ceramice găsite susţin ipoteza existenţei un castru roman de marş, din pământ, distrus prin incendiere şi astăzi puternic afectat de lucrările agricole. „De asemenea, locuirea romană pare să suprapună o aşezare mult mai întinsă, din epoca bronzului. Din zona posibilului castru, pe lângă un vas întregibil de epoca bronzului, provin şi câteva fragmente ceramice neolitice”, a precizat coordonatorul cercetării.
Dar în timp ce despre acest sit se ştia de mai multă vreme, descoperirea unor locuinţe din prima perioadă a Epocii Fierului, la graniţa cu comuna Ghioroiu, au fost însă o întâmplare fericită. „Este o descoperire foarte importantă făcută pe râul Olteţ, pe teritoriul comunei Ghioroiu şi o parte pe teritoriul oraşului Bălceşti. Este vorba de o aşezare hallstattiană pe care am identificat-o. Efectiv, în timp ce mergeam cu maşina, într-o zi ploioasă, am observat pe câmp nişte pete negre care s-au dovedi a fi şase locuinţe incendiate puternic. Am găsit şi mai multe fragmente de chirpici ars”, a mai spus arheologul vâlcean.
La fel de important este însă şi situl aflat în intravilanul satului Otetelişu, punct Dealul Răii, unde arheologii vâlceni au identificat un grup de movile tumulare despre care nu se ştia până acum. „Situl nu era cunoscut anterior, nefiind menţionat în literatura de specialitate. El este localizat în intravilanul satului Otetelişu şi constă într-un grup de trei movile tumulare alăturate şi distruse în proporţie de aproximativ 50% fiecare. Se află la baza sudică a Dealului Răii, pe malul stâng al Olteţului, la 100 m NE de apă şi la 120 m N de un drum de pământ, parţial asfaltat, cu duce la DJ643, în zona intersecţiei dintre acesta şi strada Palei. În zona intersecţiei se poziţionează Şcoala Gimnazială Otetelişu şi Biserica Sfinţii Voievozi, cu cimitirul aferent. Tumulul 3 este cel mai afectat de excavări din cauză că este mai accesibil. Se păstrează o înălţime de 3-4 metri, iar diametrele sunt destul de dificil de estimat, dar par să aibă o medie de 30 m. Forma tumulilor era una ovală. Nu au fost însă observate materiale arheologice care să permită o încadrare cronologică”, a adăugat Tuţulescu.
Celelalte situri arheologice noi din oraşul Bălceşti sunt Depozitul fosilifer de la Vasilaţi, cel de la Otetelişu – punct Dealul Răii sau Biserică, cel de la Goruneşti – punct Dealul lui Prian şi aşezarea de la Goruneşti – punct Piscul Băboiu, unde au fost găsite, de asemenea, numeroase fragmente ceramice sau alte materiale ce datează din preistorie, din epoca La Tene, precum şi din epoca medievală. Arheologii au recomandat ca pe lângă înscrierea acestor situri în Lista Monumentelor Istorice şi în Registrul Arheologic Naţional, să fie demarată şi o cercetare arheologică de urgenţă, cel puţin în cazul celor două noi situri despre care nu se ştia până acum.
Sursa: AGERRES / (AS – autor: Ramona Dincă, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)
Sursa foto: Arheolog Ionuț Tuțulescu
