Sibiu și Craiova au ieșit din indexul celor mai bune ecosisteme de startup-uri, dar a intrat în forță Oradea

0
1850

România a urcat, totuși, două locuri, până pe poziţia 39 în lume, în clasamentul celor mai bune ecosisteme de startup-uri, potrivit unui studiu realizat de StartupBlink. Se pot face mult mai multe în ceea ce privește implicarea sectorului public în dezvoltarea sănătoasă de ecosisteme de startup-uri. Site-ul ecosistemul românesc de startup-uri beneficiază deja, cel puțin teoretic, de “politici guvernamentale care sprijină startup-urile, precum și de o creștere a educației antreprenoriale prin intermediul învățământului secundar școli și programe de antreprenoriat”, se arată în studiu. Nu suficient, încă și doar timid, pigmentar pe harta națională, în termeni plastici.

În competiția orașelor, București-ul a înregistrat rezultate bune și în acest an și se apropie din ce în ce mai mult de Top 100 mondial. Capitala a făcut un salt de trei poziții în Index, până pe locul 108 la nivel global, iar acum este cel mai bine clasat oraș din România și din regiunea Balcanilor.
Bucureștiul ocupă locul al optulea în Europa de Est și se află, de asemenea, în Top 100 la nivel global pentru trei industrii, depășind performanța în domeniul software și date, unde ocupă pe locul 48 în Europa de Est. O mare parte din această îmbunătățire a clasamentului are legătură cu unicornul de succes, UiPath, potrivit sursei citate.
Toate celelalte orașe din România au avut căderi substanțiale în clasament, cu excepția orașului Oradea, nou-intrat. Cel de-al doilea oraș din România, Cluj-Napoca, a pierdut 80 poziții, ajungând pe locul 330 la nivel global. Timișoara, locul 3 la nivel național, și Iași, locul 4 la nivel național, au coborât în indice cu 151 și, respectiv 231 de locuri, fiind acum pe locurile 542, respectiv 715. Oradea, noul-venit, s-a clasat pe locul 758, în timp ce Brașovul a coborât 147 de poziții, ajungând pe locul 853 la nivel global. Sibiu și Craiova au ieșit din Index, România încheind topul 1.000 cu 6 orașe clasate, față de 7 orașe în 2021.

Studiul mai relevă că startup-urile inovatoare trebuie să fie factori cheie ai dezvoltării economice, asigurând creșterea numărului de startup-uri de succes, scalabile și durabile pentru că România are potențialul de a deveni unul dintre cele mai importante hub-uri de inovare din regiune, cel puțin, dacă nu chiar din întreaga Europă.

Oradea, new entry deja model de bună practică
”Mai mult decât alte state membre ale UE, România se luptă cu păstrarea talentelor în țară și nu a găsit încă un sistem eficient de a-și comercializa ecosistemele de startup pentru antreprenorii străini. Pentru a crea o narațiune a antreprenoriatului în jurul României, sectorul public și cel privat vor avea nevoie de o abordare mai unitară.
Cu toate acestea, se înregistrează progrese: ROStartup, un proiect comun public și privat, și-a propus să creeze o Strategie națională privind ecosistemul startup pentru România și să abordeze provocările pe care se confruntă antreprenorii”, continuă sursa citată.
Analiștii notează că vin și semne încurajatoare din partea unor ecosisteme de start-up mai tinere, precum cel din Oradea, unde tehnologia se reunesc sub egida inițiativa MakeITOradea.
”Cu o conectivitate puternică la internet, un număr de acceleratoare și incubatoare, și o rețea de antreprenori hotărâți să își pună ecosistemele pe hartă, suntem optimiști în ceea ce privește faptul că piața românească, ecosistemul de startup-uri, va ajunge în curând la noi etape importante”, arată autorii indexului.
Aceștia menționează în încheiere și câteva exemple de startup-uri românești ”notabile”, respectiv Bitdefender, Questo și Elrond.

Indicele nu măsoară populația urbană, inovarea urbană sau punerea în aplicare a unor politici avansate legate de dezvoltarea orașelor. În schimb, se concentrează pe rezultatul inovării antreprenoriale dezvoltată în fiecare loc.

Ce este un startup?
Procesul prin care o afacere trece de la concept la realitate se numește “startup”. Un startup este o companie care se află în primul stadiu al operațiunilor sale. În faza de startup, compania încearcă să-și găsească direcția. Cu alte cuvinte, ea încearcă să descopere o potrivire între produs și piață. Trebuie să se adapteze la piață, să stabilească segmentarea clienților și să experimenteze cu diferitele caracteristici ale produsului. Însă majoritatea startup-urilor nu o fac. 90% dintre startup-uri dispar înainte să împlinească trei ani de funcționare.
Companiile startup sunt adesea finanțate la început chiar de antreprenori, cu scopul de a dezvolta un produs sau un serviciu pentru care aceștia cred că există o piață. Un startup trebuie să producă și să vândă ceva care nu există deja, sau ceva mai bine decât ce există deja pe piață.
Din cauza câștigurilor limitate sau a costurilor ridicate, majoritatea acestor operațiuni la scară mică nu sunt inițial sustenabile și au nevoie de o finanțare externă pentru a-și demonstra valoarea ca afacere. Aici intervin, sau ar trebui să intervină, conform deja numeroaselor exemple de bună practică, sectorul administrativ și cel bancar, în colaborare directă.

Cu ce diferă un startup de o afacere mică?
Există o diferență clară între un startup și o afacere mică. Nu este nimic rău în a fi proprietarul unei afaceri mici, dimpotrivă, chiar este un lucru onorabil să fii propriul tău șef și să creezi cu succes posibilitatea de a te întreține pe tine și pe familia ta. Însă un startup trebuie să aibă o altă intenție și să nu aibă ca obiectiv principal autosusținerea. Principalul țel al unui startup este dezvoltarea. Un startup se caracterizează printr-un model de afaceri, cu o orientare agresivă spre expansiune, care își propune să domine o piață cât mai rapid posibil și să bată concurența. Atunci când startup-ul își poate valida soluția, este timpul pentru scalarea afacerii.
Pe scurt, startup-ul trebuie să încerce să fie inovator și să facă diferența.

LĂSAȚI UN MESAJ