Un compromis cu iz electoral (a se citi pripit și accentuat populist) a fost anunțat luni, 27 aprilie, de Klaus Iohannis. Președintele României a anunțat că a decis, împreună cu Guvenrul, că pentru majoritatea elevilor în acest an școlar, școlile și universitățile și grădinițele nu se vor redeschide. Cu două excepții: pentru zece zile (2-12 iunie), elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) se vor prezenta la examene (evaluare plus Bac) și acestea organizate în condiții excepționale. În interesul elevilor, decidenții aveau, totuși, la îndemână și soluția prorogării (amânării) reluării cursurilor la școli pentru momentul în care criza pandemică va permite asta și în condiții stabilite printr-un plan riguros de prevenire a răspândirii SARS-COV-2. Cum corpul didactic și elevii au avut, forțați de împrejurări, o vacanță prelungită în această perioadă, și anul școlar ar fi putut să fie prelungit în iulie, chiar și început de august, la nevoie, cel puțin pentru clasele a VIII-a și a XII-a. Dar, de ce să fie treabă temeinică și serioasă, când putem să ne fofilăm cu inconștiență?
În urmă cu cinci zile, același înalt demnitar a anunțat că după 15 mai se va renunța la “restrângerile care privesc persoane”, echivalentul unui semnal despre relaxarea măsurilor de distanțare socială. Deci, argumentul cu prioritatea sănătății înaintea interesului elevilor de a avea acces la un învățământ de calitate a fost anulat a priori. Altfel, Președintele și Guvernul par cel puțin rupți de realitatea din teren: o parte importantă dintre elevi nu au condiții decente asigurate pentru învățământ la distanță de calitate certă; o mare parte dintre profesori nu-și țin cursurile online (desi toți le raportează ca efectuate) sau le țin la un nivel calitativ cel puțin îndoielnic, lucruri semnalate de foarte mulți părinți, reprezentanți ai societății civile și chiar de numeroși reprezentanți ai corpului didactic.
Noul coronavirus pare a fi răpus definitiv și lupta anticorupție. Firme precum SIVECO sau cele ale lui Sebastian Ghiță au văduvit bugetele ministerelor zeci de ani de sume scandaloase pentru programe pseudoutile sau soluții falimentare din start. Nimeni nu-și pune nici măcar acum problema recuperării accelerate a prejudiciilor și sancționarea responsabililor. În schimb, profesorii (complici și ei la cele amintite anterior) s-au văzut puși în situația să apeleze la platforme social-media sau soluții IT greu de învățat rapid de ei și elevi.
“Tocmai am finalizat o întâlnire cu Premierul Orban și mai mulți miniștri, o discuție în care am evaluat câteva teme foarte importante, și doresc să prezint concluziile și deciziile la care am ajuns împreună, fiindcă sunt teme privesc pe foarte mulți români.
Prima temă – școlile. Aici o mică introducere în temă. În momentul de față, activitatea fizică la școli, la universități, la grădinițe, este suspendată pe durata stării de urgență. Și am evaluat cum putem să continuăm, având în vedere că pe 12 iunie anul școlar, în mod normal, se termină (adevăratul argument care pare că a cântărit decisiv în luarea deciziei – n.r.).
Trebuie să fim foarte conștienți de faptul că epidemia nu s-a terminat. Aud de la mulți (păi, tocmai Klaus Iohannis a anuțat hazardat o relaxare – n.r.) că este cazul să ne relaxăm, că vremea este frumoasă și că epidemia oricum va dispărea.
Dragii mei, din păcate, nu este așa! Am avut, ați văzut în statisticile de ieri, peste 400 de noi cazuri de persoane infectate. Avem astăzi peste 300. Deci, nu putem să vorbim în niciun fel despre o relaxare sau despre o încetinire, din păcate, a acestei epidemii.
Pe de altă parte, trebuie să ținem cont de câteva lucruri destul de simple. Faptul că elevii s-ar duce la școală ar implica, din punctul nostru de vedere, și toți care am fost la discuție au fost de acord, două riscuri mari. Există riscul major ca elevii să ducă boala la școală și există un risc semnificativ să ducă boala de la școală acasă. Sunt două riscuri majore.
Pe de altă parte, am dorit să știm și ce fac alte țări. Am constatat că deja sunt o serie de țări din Uniunea Europeană care nu mai doresc să redeschidă școlile. Sunt câteva țări unde încă situația este în evaluare.
Am dorit și să aflăm ce se întâmplă acolo unde experimental s-au deschis școlile. Avem un exemplu din Franța, unde într-o provincie s-a deschis experimental școala, și experimentul nu a decurs foarte bine. După puține zile, zeci de elevi au fost testați pozitiv și mai mulți dascăli au ajuns, în doar câteva zile, la terapie intensivă. Deci, lucrurile nu sunt absolut deloc simple.
În concluzie, s-a decis astăzi (halal asumare – n.r.) ca pentru majoritatea elevilor, în acest an școlar, grădinițele, școlile și universitățile să nu se mai redeschidă. Deci, nu se va întoarce elevul, studentul, fizic, la cursuri.
Anul școlar se va termina pe 12 iunie. Până atunci vor continua formele de învățământ la distanță, așa cum s-au întâmplat lucrurile și până acum, și până pe 12 iunie, elevii vor avea mediile încheiate, cu notele pe care le au acum (?!?). În cazurile excepționale, sigur, se mai poate face o evaluare suplimentară.
Repet: grădinițele, școlile, universitățile nu se vor redeschide în acest an școlar, universitar. Se vor redeschide în septembrie, când începe noul an școlar.
Aici sunt totuși câteva excepții, pe care vreau să le detaliez. Elevii din clasele terminale, a VIII-a, a XII-a, a XIII-a – unde este cazul, la profesională în anii terminali – vor putea, atenție, vor putea reveni la școală după 2 iunie, între 2-12 iunie, pentru a se pregăti pentru examenele naționale.
În această situație, altfel decât dacă toți s-ar fi întors la școală, normele de distanțare pot fi respectate. Vor fi maximum 10 elevi într-o sală de clasă, vom sta maximum 2-3 ore și se vor pregăti pentru examenele naționale.
Examenele naționale – Evaluarea Națională și Bacalaureatul – se vor organiza așa cum au fost ele planificate din capul locului, însă cu respectarea unor reguli foarte stricte, de distanțare. Vor sta la distanță mare unii de alții, vor intra pe un coridor, vor ieși pe alt coridor. Se vor face dezinfecții regulate, se va măsura temperatura tuturor persoanelor care intră în școală, și multe alte reguli care vor fi explicate în detaliu de reprezentanții Ministerului Educației.
Așadar, nu se deschid școlile, nu se deschid universitățile, se continuă învățământul la distanță, însă mediile se încheie, situația școlară se încheie. Anul școlar se va încheia cu mediile încheiate, cu situațiile încheiate, și, în acest fel, evităm riscuri majore. Gândiți-vă că nu ar fi posibil în școlile noastre să se respecte, de exemplu, distanțarea între elevi, nici dacă ar merge în mai multe ture. În concluzie, s-a renunțat la ideea redeschiderii școlilor”, a declarat Klaus Iohannis.
Deja-vu. În ritmul din ultimele săptămâni, cu gafă după gafă comisă, uneori chiar împotriva propriului electorat consacrat, PNL riscă să-și anuleze rapid capitalul de încredere câștigat cu multe alte măsuri oportune în jumătatea de an de când a ajuns la guvernare. Toate sabotajele PSD&complicii, care au dorit cu disperare să scape de răspunderea administrării țării lăsate în pragul colapsului financiar-social în toamna anului trecut, ca apoi să saboteze Guvernul din postura comodă a majorității parlamentare pe care o dețin, pălesc în fața eficienței auto-sabotajelor liberalilor.
La o oră după declarația susținută de Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne, a anunțat Ordonanța militară nr. 10 care a transpus în practică afirmațiile Președintelui.
