Cea mai mare problemă pentru mediul de afaceri din România o reprezintă desele modificări ale Codului fiscal, aproape continue, arată senatorul vâlcean Romulus Bulacu, coordonatorul comisiei economice din cadrul PNL. În primele trei luni din acest an, prin opt acte normative, au fost modificate/completate 120 de articole din Codul fiscal. De asemenea, în primele 90 de zile ale acestui an, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 835 de acte normative, peste 45% din legile şi ordonanţele adoptate afectând direct şi semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile. Volumul modificărilor Codului fiscal din primul trimestru al anului 2018 este cu 173% mai mare decât în primul trimestru al anului 2017. Aceste acţiuni iresponsabile ale guvernului se petrec în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi predictibil, condiţie esenţială pentru investitori.
Anul trecut, ţara noastră a înregistrat o nouă statistică negativă. Comparativ cu anul 2016, 2017 s-a încheiat cu 10% mai multe firme care au intrat în insolvenţă; aproape 14.000 şi-au suspendat activitatea şi aproximativ 25.000 de firme au fost dizolvate. Conform informaţiilor furnizate de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, în primele două luni, numărul suspendărilor, dizolvărilor, radierilor, insolvenţelor, inclusiv în rândul societăţilor cu participare străină la capital au fost mai mari decât cele din perioada similară a anului trecut. Astfel, în primele două luni au crescut cu 66,52% numărul suspendărilor (4.108 suspendări, comparativ cu 2467 în perioada 1 ianuarie 2017 – 28 februarie 2017). În plus, în primele două luni ale acestui an a crescut cu 74,21% numărul dizolvărilor (6.397 dizolvări, comparativ cu 3.672 în perioada similară din 2017. Numărul insolvenţelor a crescut cu 28,07%, în primele două luni (1.492 insolvenţe, comparativ cu 1.165 în primele două luni din 2017). “Cine profită de lipsa de strategie și viziune a actualului cabinet? Alte țări din Europa, care au înțeles că atragerea de investitori este cheia dezvoltării economice. Foarte mulţi români, şi-au mutat firmele sau le-au deschis în Estonia, ţară care a implementat un sistem digital de business extrem de atractiv şi uşor de folosit. Nici nu au avut nevoie de deplasare, procedura de deschidere a unei firme, putând fi făcută online, în 20 de minute, fără a umbla pe la ghişee. Asta înseamnă că se plătesc taxe, impozite căte guvernul estonian. Vecinii noştri bulgari sunt un alt exemplu de succes. A fost creat un cadru legislativ special pentru investitorii străini. În Bulgaria există un paradis fiscal: impozitul pe profit este de 10%, impozitul pe dividente e de 5%, iar birocraţia este mai mică decât în România. Se pare că Guvernarea PSD în loc să îi ajute pe antreprenori, mai mult îi incurcă şi le «facilitează» calea spre faliment sau insolvenţă. Doamnă prim-ministru, având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicaţi punctul dumneavoastră de vedere şi care sunt măsurile pe care le aveţi în vedere pentru a crea, prin ministerele executivului, un cadru predictibil şi stabil, propice dezvoltării mediului de afaceri din România”, se arată într-o interpelare adresată recen premierului Viorica Dăncilă de senatorul PNL Romulus Bulacu.
Peste 65% din cererile de subvenție înregistrate de APIA, depuse de persoane peste 55 de ani
Totodată, parlamentarul vâlcean s-a arătat îngrijorat și de scăderea numărului și vârstei fermierilor români, în acest sens adresând o interpelare și ministrului Agriculturii, Petre Daea. “Pentru că au putut pleca la muncă în străinătate mai uşor, după integrarea României în UE, mulţi tineri s-au lăsat de lucrat pământul şi au emigrat. Rezultatul este că populaţia ocupată din agricultură a scăzut de la an la an, rezumându-se astăzi la un pic peste 1.500.000 de cetățeni interesați de muncă agricolă. Din aceștia, conform cererilor de subvenție depuse la APIA, peste 65% sunt persoane peste 55 de ani, de patru ori mai mulți decât numărul tinerilor fermieri sub 25 de ani. Avem nevoie să stimulăm un proces de înnoire generațională. Cu toate că există programe în domeniu care ar încuraja tinerele generații de fermieri, nu există interes, iar transferul de proprietate între cei vârstnici și cei tineri nu se întâmplă”, subliniază Romulus Bulacu. Senatorul liberal îi solicită ministrului PSD să precizeze motivele identificate ca fiind principalele cauze pentru care tinerii fermieri nu sunt atrași de muncile agricole și care este strategia ministerului privind implementarea și mediatizarea în rândul tinerilor a ofertelor din domeniu.
