Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat joi, 26 aprilie, solicitarea PNL de sesizare a Comisiei de la Veneția pentru exprimarea unui punct de vedere cu privire la modificarile legilor justiției făcute de Parlamentul Romaniei. Comisia de la Veneția este un for consultativ al Consiliului Europei, dar extrem de relevant în materie de drept constituțional. Majoritatea PSD-ALDE din Palamentul României a blocat obsesiv orice încercare a formațiunilor din Opoziție de solicitare a unui punct de vedere al acestui for privind modificările aduse legilor justiției înainte ca ele să ajungă pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională a României.
“PNL a folosit în acest demers o cale extraordinară de sesizare a Comisiei de la Veneția prin intermediul Comisiei de Monitorizare a APCE. În aceste condiții, CCR va trebui să țină cont de opinia Comisiei de la Veneția în privința modificărilor aduse Legilor Justiției, așa cum a ținut cont și în alte cazuri. Parcursul Legilor Justiției va trebui să aștepte acum punctul de vedere al Comisiei de la Veneția”, arată conducerea PNL într-un comunicat remis presei joi, 26 aprilie. La dezbaterile de joi au fost invitați sa participe: judecatorul Simona Marcu (presedintele CSM), Titus Corlățean (senator PSD), Ionut Stroe (deputat PNL), Thomas Markert (secretar al Comisiei de la Veneția) si Gianluca Esposito – secretar executiv al GRECO (grupul de State împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei care a întocmit un raport extrem de critic față de Legile Justiției adoptate recent la București). Nu e pentru prima dată când un proiect legislativ din România ar ajunge la Comisia de la Veneția via Consiliul Europei. S-a mai întâmplat și cu inițiativa care punea piedici serioase ONG-urilor, semnată de parlamentarii PSD Șerban Nicolae și Liviu Pleșoianu si desființată de experții europeni în drept constituțional.
Stadiul actual al Legilor Justiției
Pe 19 aprilie, CCR a dat o a doua decizie în ce privește Legile Justiției. Astfel, Legea privind Statutul magistraților conține prevederi neconstituționale și se va întoarce în Parlament, însă celelalte două Legi ale Justiției, cea privind organizarea judiciară și cea referitoare la organizarea și funcționarea CSM, au fost declarate constituționale și au ajuns la Cotroceni pentru promulgare. Președintele Klaus Iohannis are la dispoziție trei variante: promulgarea, retrimiterea la Parlament sau o nouă sesizare la CCR. Asta după ce a declarat deja că Administrația Prezidențială nu are de gând să ceară un punct de vedere de la Comisia de la Veneția pe aceste acte normative. Iohannis preciza că dacă sesizează Comisia de la Veneția, procedura pe care aceasta trebuie să o urmeze este de durata și „nu putem aprecia dacă o astfel de sesizare ar putea fi valorificata în termenele de promulgare stabilite de Constituție. (…) Curtea Constituțională a apreciat că nu este necesar să obțina o opinie pe calea unui amicus curiae din partea Comisiei de la Veneția, ceea ce nu exclude solicitarea unei opinii din partea Comisiei de la Veneția de către alți actori instituționali (Parlament, Guvern sau șeful statului)”, arăta președintele Iohannis pe 9 martie a.c.. (sursa: ziare.com)
Alina Gorghiu: “Impresia lăsată în toată Europa de ceea ce face PSD la Bucureşti este una extrem de negativă”
În 29 martie, PNL a trimis o scrisoare Comisiei juridice şi pentru drepturile omului din APCE prin care a solicitat să sesiseze Comisia de la Veneţia cu privire la legile justiţiei, iar luni acest subiect a fost dezbătut în comisie. “Nici eu şi nici PNL nu dorim să înceapă o procedură de monitorizare a României, dar ar fi un lucru extraordinar dacă s-ar decide sesizarea Comisiei de la Veneţia pentru a fi emis un aviz în ceea ce priveşte legile justiţiei. Asta am cerut, noi asta vom urmări şi mâine (joi – n.r.). Vom vedea ce va fi mai departe, pentru că impresia lăsată în toată Europa de ceea ce face PSD la Bucureşti este una extrem de negativă”, a declarat miercuri, 25 aprilie, senatorul PNL Alina Gorghiu.
Ce sunt Comisia de la Veneția și Consiliul Europei
Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional. A fost creată în 1990, după căderea Zidului Berlinului, într-un moment de nevoie urgentă de asistență constituțională în Europa Centrală și de Est. Numele oficial al comisiei este Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept. În prezent, toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Comisia de la Veneția. Din 13 iulie 2014, Comisia numără 60 de state membre – cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și alte 13 țări. Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională. A luat naștere la 5 mai 1949 și reunește toate statele democratice ale Uniunii Europene precum și alte state din centrul și estul Europei. Este independent de Uniunea Europeană și este diferit și de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg. Obiectivele Consiliului Europei sunt: protejarea drepturilor omului; protejarea democrației pluraliste; protejarea supremației dreptului; favorizarea conștientizării și încurajarea dezvoltării identității și a diversității culturale a Europei; dezvoltarea stabilității democratice în Europa prin susținerea reformelor politice, legislative și constituționale; căutarea soluțiilor pentru problemele cu care se confruntă societatea europeană.
