Alte cinci monede geto-dacice vechi de peste 2.000 de ani găsite la Bujoreni-Vâlcea

0
3358
Pentru că e a doua descoperire, după tezaurul de acum doi ani, Muzeul judeţean de Istorie şi administraţia locală vor declara Râpa Torcătorilor sit arheologic
 
 În după amiaza zilei de duminică, 16 iulie, a fost făcută o nouă descoperire arheologică în comuna vâlceană Bujoreni. Acelaşi cetăţean pasionat de arheologie care, în martie 2015, descoperise un tezaur constând în 179 de monede geto-dacice din argint, vechi de peste 2.000 de ani (secolele II şi I î. Hr.), care imită tetradrahme macedonene, a mai găsit încă cinci piese arheologice identice. Şi asta tot la Râpa Torcătorilor. Îndrumat de conducerea Muzeului judeţean de Istorie “Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, el a predat luni dimineaţă, la prima oră, monedele Primăriei Bujoreni. Cele două instituţii parcurg acum etapele procedurale pentru înfiinţarea în zonă a unui sit arheologic.
 
Primarul Gheorghe Gîngu şi alţi reprezentanţi ai administraţiei locale, muzeului şi Direcţiei judeţene de Cultură Vâlcea, s-au deplasat la faţa locului pentru a ridica monedele şi a completa formalităţile de preluare. Directorul muzeului judeţean, prof. dr. Claudiu Tulugea, a explicat că, fiind a doua descoperire în acelaşi loc, în colaborare cu primăria, instituţia pe care o conduce va deschide un sit arheologic în perimetrul respectiv. “Acelaşi domn care a descoperit acum doi ani tezaurul monetar geto-dacic în acelaşi zonă de pe raza administrativ-teritorială a comunei Bujoreni, Râpa Torcătorilor, a venit la prima oră, ne-a anunţat şi l-am îndrumat să predea la primăria localităţii cele cinci monede. Perimetrul respectiv încă nu era sit arheologic, în termenul tehnic propriu, cel mult o zonă de prospectare, ca să folosim o exprimare mai plastică. Dar, acum, pentru că e a doua descoperire în acelaşi loc, zona este declarabilă sit arheologic şi pregătim demersurile instituţionale, primul pas în acest sens trebuie să-l facă Primăria Bujoreni. Noua descoperire nu are o valoare materială foarte mare, dacă mă întrebaţi de posibilul cuantum al recompensării legale a descoperitorului. Ca şi majoritatea celor din tezaurul descoperit acum doi ani, şi aceste monede sunt imitaţii dacice după tetradrahmele macedonene, practic sunt identice. Au o greutate de 11-12 grame, sunt din argint. Se vede destul de uşor că sunt imitaţii după cele macedonene pentru că sunt bătute fără mare acurateţe”, ne-a declarat profesorul Claudiu Tulugea.
Valoarea estimativă a fiecărei piese, privită strict din perspectiva metalului preţios din care e confecţionată, argintul, este de aproximativ 50 de euro. Autorităţile locale şi judeţene îşi doresc să preîntâmpine posibilitatea ca fenomenul “detectorismului” să ia amploare în zonă. “Detectorişti” sunt denumiţi generic autodeclaraţiii arheologi amatori care, conştient sau nu, alterează siturile de multe ori cu scopul de a obţine recompense financiare de la Statul român, ori câştiguri din comercializarea artefactelor găsite.
Adrian PANĂ
 
 

LĂSAȚI UN MESAJ