Ministerul Finanțelor a furnizat, în sfârșit, partidelor detalii din proiectul de Buget de Stat pentru anul 2026, care au ajuns și sub privirile noastre. Draftul prezentat în ședința Coaliției de Guvernare de luni, 2 martie, relevă scăderi și creșteri importante în valoare nominală. Însă, raportat la inflația oficială de 8,5%, înregistrată deja în prima lună a anului 2026, conform INS (9,7% a fost cea la sfârșitul lui 2025), scăderile în termeni reali sunt și mai mari, cu aproape 14% la Educație și 20% la Dezvoltare și Transporturi. Totuși, la fel ca șeful său, Premierul Ilie Bolojan, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare (tot PNL) se încăpățânează să susțină că “investițiile se ridică peste nivelul anului 2025 – cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei.” Nu scoate un singur cuvințel despre amploarea tăierilor.
“Ne propunem reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB. (…) Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiții pentru finanțare mai avantajoasă. (…) Este un buget care susține creșterea economică sănătoasă, pe termen lung. (sic!) (…) Marcăm astfel trecerea de la un model bazat pe consum și cheltuieli curente la un model bazat pe investiții, fonduri europene și disciplină fiscală”, a mai scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook. Totuși, surse guvernamentale au dezvăluit că Ministerul Dezvoltării se opune acestei formule de alocare.
Alocări crescute
• Ministerul Apărării Naționale – 44,23 miliarde lei în 2026, față de 38,28 miliarde lei în 2025;
• Ministerul Afacerilor Interne – 34,7 miliarde de lei în 2026, față de 33 miliarde de lei în 2025;
• Ministerul Finanțelor – 12,04 miliarde lei în 2026, față de 11,22 miliarde lei în 2025;
• Ministerul Mediului – 5,7 miliarde lei în 2026, față de 5,2 miliarde lei în 2025;
• Ministerul Energiei – 5,64 miliarde lei în 2026, față de 4,63 miliarde lei în 2025;
• Ministerul Economiei – 3,67 miliarde lei în 2026, față de 2,3 miliarde lei în 2025;
• Ministerul Public (parchetele) – 3,6 miliarde lei în 2026, față de 1,75 miliarde lei în 2025;
• SRI – 5,18 miliarde lei în 2026, față de 4,56 miliarde lei în 2025;
• Camera Deputaților – 550,78 milioane lei în 2026, față de 537,36 milioane lei în 2025;
• Administrația Prezidențială – 103,47 milioane lei în 2026, față de 72,12 milioane lei în 2025.
Alocări scăzute
• Ministerul Muncii – 57, 7 miliarde de lei în 2026, față de 60,6 miliarde de lei în 2025;
• Ministerul Educației – 57, 3 miliarde de lei în 2026, față de 60,2 miliarde de lei în 2025;
• Ministerul Transporturilor – 37,4 miliarde de lei în 2026, față de 43, 2 miliarde de lei în 2025;
• Ministerul Sănătății – 22 miliarde de lei în 2026, față de 23, 6 miliarde de lei în 2025;
• Ministerul Dezvoltării – aproximativ 19 miliarde de lei în 2026, față de 21,2 miliarde în 2025;
• Ministerul Afacerilor Externe – 1,59 miliarde lei în 2026, față de 1,79 miliarde lei în 2025;
• STS – 1,52 miliarde lei în 2026, față de 2,16 miliarde lei în 2025;
• SPP – 405,3 milioane lei în 2026, față de 450,66 milioane lei în 2025;
• Senat – 247,76 milioane lei în 2026, față de 253,97 milioane lei în 2025.
Alocări similare
• Ministerul Agriculturii – 25,9 miliarde de lei
• Ministerul Fondurilor Europene – 11,9 miliarde de lei;
• Ministerul Justiției – 4,1 miliarde de lei;
• Ministerul Culturii – 1,3 miliarde lei;
• SIE – 802 milioane de lei;
Întârziere istorică, premeditată! Schingiurie financiară a tuturor instituțiilor de stat
Nici calendarul estimat pentru parcurgerea etapelor procedurale până la adoptare nu este unul prea optimist. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că bugetul de stat pe anul 2026 va fi definitivat și trimis la Parlament pentru adoptare prin procedură legislativă, nu emis direct ca OUG, chiar dacă întârzierea adoptării lui pentru acest an este una istorică, după anul 2.000, în România. Din cauza acestei întârzieri, toate unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile de stat funcționează în regim strict, cu cheltuieli lunare de maxim 1/12 din bugetul anului anterior, deși prețurile au explodat, pe cale de consecință și toate standardele de cost.
Astfel, după aprobarea proiectului legii Bugetului de stat final în Coaliție, conform legii el trebuie publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor însoțit de „Expunerea de motive”, unde va sta minim 10 zile în transparență publică. Se speră (că pe promisiunile în acest sens ale premierului nu te mai poți baza) că Guvernul va aproba proiectul de lege până la 20 martie, după ce vor fi fost obținute avizele Consiliului Economic și Social și Consiliului Fiscal. Ulterior, el va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere și vot final. Analiza și amendamentele se desfășoară în comisiile de buget-finanțe, în ședințe care pot dura cinci zile, deși se speră într-un ritm accelerat de Legislativ. După votul din Parlament, legea este trimisă spre promulgare Președintelui României. După promulgare, legea este publicată în Monitorul Oficial și devine aplicabilă.
*Sursa foto: Agerpres – arhivă
