Înainte de toate, recesiunea tehnică constă în scăderea Produsului Intern Brut (PIB) real timp de două trimestre consecutive și indică o încetinire alarmantă a economiei. Dar, importanți specialiști avertizează încă de anul trecut că, în România, vorbim mai degrabă despre un debut evident de stagflație. Este vorba despre un fenomen economic definit de combinația a cel puțin trei elemente negative simultane: inflație ridicată (prețuri în creștere), stagnare economică (creștere a PIB-ului aproape de zero sau negativă) și șomaj în creștere. Mai clar, stagflația reduce drastic puterea de cumpărare, salariile nu țin pasul cu prețurile, în timp ce numărul contractelor de angajare într-un loc de muncă scade. Fenomenul apare, de obicei, atunci când autoritățile unei țări nu ajustează corect mixul de măsuri fiscal-economice. Din primele două pachete de măsuri care vizau reducerea deficitului bugetar sever asumate de Guvernul Ilie Bolojan (instalat la 23 iunie 2025) au lipsit complet măsurile de relansare economică. Ba, au conținut și inițiative care au avut ca efect direct și imediat agravarea situației – cea mai cunoscută fiind majorarea TVA.
Institutul Național de Statistică (INS) a făcut vineri, 13 februarie, anunțul pe care oricum îl anticipa toată lumea: România a intrat oficial în recesiune tehnică. Potrivit INS, în ultimul trimestru din 2025, economia a înregistrat încă o contracție, cu 1,9% (!!!) față de trimestrul anterior, de aproape zece ori mai mare față de trimestrul anterior, când se înregistrase o scădere de doar 0,2%. Pe întregul an 2025 România a avut o creștere de doar 0,6%, mai mică decât cea din 2024 (0,8%). Dar, în 2024 inflația încă era ținută sub un relativ control și nu a crescut galopant, până la nivelul de azi, nici în momentul revenirii la o piață liberă a energiei (1 iulie 2025). Iar, pe 31 martie 2026 este programată și eliminarea plafonării prețurilor gazelor naturale, măsură decisă de Guvernul României prin OUG 6 din aprilie 2025, adică înaintea preluării mandatului de Prim-ministru de Ilie Bolojan, actualul Premier.
Efectele unei recesiuni tehnice includ mai multe situații. Prima și cea mai vizibilă este scăderea consumului și a investițiilor, companiile amânând sau chiar anulând planurile de investiții din cauza incertitudinii.
De asemenea, se înregistrează o contracție a producției industriale, fabricile reducându-și activitatea, ceea ce duce la o diminuare a producției și a activității economice generale. Potrivit INS (detalii AICI), în luna decembrie 2025, producţia industrială a scăzut faţă de luna noiembrie 2025 ca serie brută cu 10,1% și a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,8%.
Scădere a veniturilor la Bugetul de Stat!
Scăderea producției și a activității economice, în general, conduc logic la o creștere a presiunii pe piața muncii. Căutând să își reducă costurile, firmele de obicei îngheață angajările (inclusiv salariile) sau merg până la disponibilizări. Lucru care deja în România se întâmplă încă din 2025. Anul trecut, țara noastră a înregistrat un val semnificativ de concedieri colective, cu aproape 12.000 de angajați disponibilizați doar până în luna septembrie. Sectoarele cele mai afectate au fost industria auto, IT-ul și producția, pe fondul unei încetiniri economice și al intrării în recesiune tehnică a economiei românești la finalul anului, argument subliniat în absolut toate comunicările pe subiect ale companiilor care au luat astfel de măsuri.
Un alt efect cert, de manual economic, al recesiunii tehnice, constă în scăderea veniturilor la Bugetul de Stat! Reducerea activității economice atrage după sine mai puține taxe colectate, ceea ce poate duce la o… criză bugetară.
Dintre pericolele recesiunii tehnice, dacă nu este gestionată atent și, mai ales, corect, fiorii cei mai puternici îi provoacă specialiștilor stagflația! În decembrie 2025, analiștii financiari de la CFA România și oficialii BNR avertizau că România se confruntă cu riscuri majore de stagflație în 2026. Creșterea economică este prognozată să rămână sub 1% și anul acesta, pe fondul unei inflații persistente și a deficitelor bugetare mari.
“Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă”
După anunțul oficial al INS, răspunsul pregătit de Prim-ministrul Ilie Bolojan a fost și el tot previzibil, cu trimiteri la precedenții deținători ai șefiei Executivului. Premierul susține că recesiunea tehnică în care a intrat România este un cost “anticipat și inevitabil” al tranziției pe care a început-o, pentru că vechiul “model economic ne-a pus cu spatele la zid”. În mesajul său, șeful Guvernului vorbește critic la adresa premierilor dinaintea sa, despre care spune că au făcut “cheltuieli rigide” și au promovat “compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste”, în condițiile în care și Ilie Bolojan, ca președinte al CJ Bihor și primar al Oradei, a beneficiat, pe tăcute, de inițiative ale Guvernului României pe care acum le condamnă.
“Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe.
(…) Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, a transmis Ilie Bolojan.
*Sursa foto: Digi24.ro / Octav Ganea – Inquam Photos
