Vineri seară (7 noiembrie) Lupii Negri sunt așteptați ca niște eroi în Shopping City Râmnicu Vâlcea de fani, pentru un scurt moment de bucurie împreună și reîncărcare cu energie pozitivă necesară meciurilor următoare. Vin după două victorii cruciale “legate”, una la care nimeni nu se mai gândea, la Rasta Vechta, în Germania și, cu trei zile înainte, la Brașov, unde a subordonat Corona, o adevărată bestia nera pentru trupa vâlceană încă de la înființare.
Seria revanșelor. Primul joc, cel de la Brașov, a arătat o descătușare a sportivilor pregătiți de Arturo Alvarez, Roberto Blanco și Ciprian Enache. Scorul pare că spune tot, dar ar mai fi câteva detalii demne de menționat, totuși. Primul este sistemul de joc ales, apărarea în zonă (sau “a leneșilor”, cum mai este numită cu ironie de cunoscătorii fini ai baschetului). Obligat de un roster dramatic scurtat (cu practic doar 8 seniori în loc de 12) de cele două plecări (Hudson și Jones) și alte trei indisponibilități medicale (Lecomte, Rotaru și McCaffery), temerarul spaniol s-a văzut obligat să fie precaut. Echipa finanțată de Consiliul Județean Vâlcea a reușit să semneze un foarte valoros sportiv, portoricanul Gian Clavell, care a și avut drept de joc la Brașov, dar în ecuație rămânea și necunoscuta rezistenței fizice în fața unei echipe pregătite de Florin Nini ce a chinuit zdravăn CSM Oradea două meciuri consecutive, atât în FIBA Europe Cup, cât și în campionatul Ligii Naționale de Baschet Masculin. Până la urmă, partida a fost controlată autoritar de echipa vâlceană, impulsionată frenetic, din primul și până în ultimul minut al întânirii, de aceeași Brigadă Zăvoi care uimește deja lumea baschetului.
Și Alvarez, prematur contestat de unii paraziți locali fix când CS Vâlcea 1924 avea mai mare nevoie de sprijin, nu de destabilizare, a reușit chiar să și inoveze puțin. Pentru că nu a fost doar o simplă apărare în zonă, a fost zonă pe ambele faze, forțând un pic exprimarea tehnică, toată lumea a pus în valoare pe toată lumea. Astfel, a reușit o primă partidă colosală Gian Clavell, dar la fel de bună au reușit și Kenny Gabriel, Deandre Pinckney, Rareș Uță, Lucas Tohătan (cam vânat puțin de arbitrii întâlnirii din Sala Dumitru Popescu Colibași) Peter Kiss, de fapt, toată trupa ce a făcut deplasarea. O mențiune specială merită și juniorul Sebastian Boghean, aruncat curajos în luptă încă din primul sfert, autor al unei pase decisive și refuzat nedrept de arbitri pentru consemnarea primelor sale puncte înscrise în LNBM.
Lupii negri nu au avut prea mult timp de bucurie după meciul de la Brașov. Au zburat în Germania cu gândul să repare imaginea ușor amară lăsată în primele trei partide din FIBA Europe Cup, prima chiar din Sala “Traian”, la Râmnicu Vâlcea, cu Rasta Vechta, pierdută cu 72-91. Semnat chiar în seara victoriei cu Corona, Terrell Harris a intrat și el de pe bancă în Revanșă. Da, una cu inițială, pentru că s-a suprapus și cu un moment istoric, prima victorie europeană a baschetului masculin vâlcean și una de prestigiu din cel mai strălucitor pentru baschetul românesc, în fața unei reprezentate a baschetului din Bundesliga, campionat continental de top într-o țară care deja deține un titlu mondial și două europene succesive, pe națiuni.
Și iarăși timpul pare comprimat. Duminică seară, în Sala Sporturilor “Traian” din Râmnicu Vâlcea vine o adversară deja de tradiție pentru trupa vâlceană, FC Argeș Pitești, cu răni adânci lăsate în memoria recentă de seria pierdută sezonul trecut, în sferturi de finală a LNBM, în fața Lupilor negri. Iar miercuri seară (12 noiembrie), în aceeași legendară arenă, sportivii lui Arturo Alvarez vor încerca o nouă revanșă, cu Dinamo Sassari (Italia), una dintre favoritele la câștigarea trofeului în acest sezon de FIBA Europe Cup.
Sperăm să vedem tribunele pline, pentru că LUPTĂ VÂLCEA!
*Sursa colajului foto: Robert Dron Andrei Photography
