Reducerea deficitului bugetar excesiv se va face prin trei pachete de măsuri care vor fi adoptate succesiv în următoarele luni, a anunțat miercuri Prim-ministrul Ilie Bolojan. Primul astfel de pachet va fi adoptat prin asumarea răspunderii guvernului în Parlament, săptămâna viitoare. Potrivit declarațiilor premierului, măsurile vor include creșterea cotei generale a TVA de la 19% la 21%, cu excepția unor produse care rămân la cota de 11% (alimente, medicamente, lemne pentru foc, HoReCa). Guvernul va mări acciza la alcool, țigări și combustibili și va prelungi plafonarea pensiilor și salariilor bugetarilor și în 2026. Pensionarii care au pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate (10%). Toate acestea vor intra în vigoare de la 1 august a.c. De la 1 ianuarie 2026, se instituie o taxă pe profiturile băncilor și se suprataxează câștigurile din jocuri de noroc.
Măsuri fiscale cu aplicare de la 1 august 2025:
• TVA se reaşează pe două cote: 11% şi 21% (în prezent, există 3 cote, de 5%, 9% şi 19%);
• La cota redusă de 11% rămân medicamentele, alimentele, cărţile, lemnele de foc şi energia termică + industria HORECA;
• creştere de 10% la accize pentru alcool, combustibili (cu restituire pentru transportatori), ţigări;
• creşterea contributorilor la CNAS de la 6 la 8 milioane. Vor plăti CASS pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei şi se elimină unele excepţii.
Exemple: La o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 3.000 şi 4.000, adică 100 de lei. La o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferenţa dintre 3.000 şi 4.000, adică 100 de lei.
Măsuri fiscale cu aplicare de la 1 ianuarie 2026:
• majorarea impozitului pe dividende de la 10 la 16%;
• suprataxarea câştigurilor din jocurile de noroc (obiectivul e încasarea cu minim 30% mai mult decât până acum);
• impozitarea suplimentară pe profiturile băncilor.
Limitarea cheltuielilor:
• pensiile şi salariile de la stat rămân plafonate şi în 2026;
• creşterea normei didactice cu 2 ore în învăţământul preuniversitar (de la 16 la 18 ore). Nu vor fi afectate drepturile salariale.
• Se reduce drastic numărul de burse, pe criterii clare, dar vor rămâne de merit şi sociale. ”Știu că nu e o chestiune populară, dar trebuie să fim corecți. A fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi. Aveam acum 3 ani o sumă de 188 milioane lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei. Este o creștere de zeci de ori și în afara că este o sumă foarte mare am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, dar care la BAC iau note de 5 sau 7 sau mai rău nu-și iau bacalaureatul. Nu mai știm ce înseamnă meritul”, a explicat Premierul.
O a doua etapă de măsuri va fi prezentată la mijlocul lunii iulie. Ea va include:
• completări care țin de elemente importante legate de pensiile speciale.;
• reforma instituțiilor ca ASF, ANCOM, ANRE;
• reforma companiilor de stat;
• Reforma cheltuielilor în administrația publică locală.
Reforma companiilor de stat:
• Cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii;
• Reanalizarea unor sporuri aplicate în cascadă. “Avem ministere cu sporuri de 50-45%. Prin două astfel de operațiuni și-au dublat salariile”;
• Actualizarea redevențelor și valorificarea superioară a activelor statului.
“Am avut cel mai mare deficit din UE și al doilea din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, puțin mai mare ca cel de anul trecut și vă rog să vă aduceți aminte că guvernele de atunci au fost nevoie să crească TVA de la 19 la 24% și să taie salariile din sectorul public cu 25%. (…) Dacă nu am face nimic sau am mai lungi foarte multe aceste măsuri ar fi câteva consecințe precum intrarea în incapacitate de plată. Ar însemna că creditorii noștri nu ne-ar mai împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Vă rog să vă vedeți ce a însemna cazul Greciei din 2009, nici acum Grecia nu și-a revenit în totalitate. Nu trebuie să repetăm greșelile altor țări.
Propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit și să apropie cheltuielile de venituri. De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli? Este aproape imposibil pentru că nu se poate face de pe o zi pe alta. La aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului, avem o evaziune fiscală ridicată și o fraudare a fondurilor publice. Ajustarea nu poate fi făcută doar pe cheltuieli, va fi un mixt de reduceri de cheltuieli și creștere de venituri. Numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili, cei care plătesc și lucrează în economia reală. Veniturile noastre fiscale din cauza colectării slabe, a unor taxe mici pe anumite lucruri, sunt printre cele mai mici din Europa. Cota de impozitare din TVA este a treia cea mai mică cotă standard in Europa. Din punct de vedere al impozitării proprietăților, suntem la 0,5% din PIB, în timp ce media europeană este de 1,8%. Să răspundem unei urgențe în prima etapă de a recâștiga încrederea în România a piețelor în așa fel încât creditele pe care le ia România, investiții din fonduri europene să fie la un nivel acceptabil. Aceste măsuri țin de venituri structurale, de cheltuieli structurale și pe aceasta este concentrată primul pachet. Cel de-al doilea pachet, adoptat la final de iulie, va completa primele măsuri dar care se va concentra pe corectarea nedepretăților și îndeplinrea jaloanelor să ne putem accesa fondurile europene”, a declarat Ilie Bolojan în conferința de presă susținută miercuri la Palatul Victoria.
