Veste tristă, la ceas de seară, miercuri, 2 aprilie, pentru iubitorii teatrului și nu numai din Vâlcea. “Cu profund regret vă anunțăm că actorul Teatrului «Anton Pann», Cristian Alexandrescu, a părăsit scena vieții… Rămâne în amintirea celor ce l-au cunoscut drept un artist desăvârșit, interpretând peste 50 de roluri în spectacole de teatru, un poet care a scris trei volume de poezii și un om cu un simț al umorului deosebit. Dumnezeu să îl odihnească în pace și lumină!», a fost anunțul postat pe pagina prestigioasei instituții de cultură vâlcene. Condoleanțe familiei îndurerate și tuturor apropiaților!
“In memoriam. Colectivul Teatrului Anton Pann este în doliu. Vestea că îndrăgitul actor Cristian Alexandrescu a trecut la cele veșnice ne-a întristat tare mult. Născut pe 21 aprilie 1954, Cristian ar fi împlinit 71 de ani. Pe lângă faptul că era un munte de talent, rămâne actorul a cărui voce, inconfundabilă, a putut fi auzită în multe din spectacolele Teatrului Anton Pann, în multele recitaluri de muzică și poezie, în multele clipuri pe care le-a realizat pe diverse teme și care râmân stocate pe youtube. O voce gravă, un talent uriaș, acesta a fost Cristian Alexandrescu, actor cu ștate vechi pe care îl găsim la Teatrul Popular înainte de înființarea Teatrului Anton Pann, mai 1990.
A lucrat cu mari regizori precum, Silviu Purcărete, Dan Micu, Goange Marinescu etc. Acum s-a dus, s-a dus departe, la frații lui de breaslă cu care a jucat în multe spectacole: Tică Dumitrescu, Doru Zamfirescu, Gabi Tudorin, Florin Beciu. Să nu-i uităm nici pe cei doi regizori care i-au fost prieteni, Goange și Dan Micu și pe care-i va întâni acolo, într-o lume mai bună. Odată cu înființarea teatrului, alături de alți actori, ca pion principal, a făcut parte din noua structură a Teatrului Anton Pann.
De atunci și până când s-a pensionat, Cristian a avut numeroase roluri în cele peste 50 de spectacole montate pe scena Teatrului Anton Pann. Toate i s-au părut importante, pe toate le-a tratat cu multă seriozitate și mare responsabilitate. Chiar și în rolurile din spectacolele pentru copii a făcut minuni. A știut să se joace, să le joace, să facă din ele roluri memorabile.
A lucrat cu foarte mulți regizori, toți mizând pe talentul lui și distribuindu-l în specatacole: Iona, din IONA de Marin Sorescu, regia Silviu Purcărete, 1988; Filip al II-lea din OGLINDA, după Escurial şi ORBII de Michele de Ghelderode, regia: Goange Marinescu 1992; DECAMERON 645 de Giovanni Boccaccio, regia: Silviu Purcărete-1993; Scapin-SCAPIN de Moliere, regia: Dan Micu- 1994; Capitanul-DANSUL MORŢII de A.Strindberg, regia: Adrian Roman-1996; Don Perlimplin- DRAGOSTEA LUI DON PERLIMPLIN ŞI A BELISEI ÎN GRĂDINĂ de Federico Garcia Lorca, regia: Cristian Ioan-1996; Agentul Brett Shneider- SVEJK – ÎN SPATELE FRONTULU , adaptare de Dan Micu, după J.Hasek, regia: Dan Micu–1998; Jacques melancolicul- CUM VĂ PLACE de William Shakespeare, regia: Jonathan Chadwick-1998; Povestitorul- LE PETIT PIAF după MICUL PRINŢ de Antoine de Saint – Exupery, regia: Dan Micu,1998; -Richard Willey- Si ministrii calcă strâmb de Ray Coney, regia Cristian Ioan-2000; Cebutâkin Ivan Romanovici -TREI SURORI de A.P. Cehov, regia şi scenografia: Adrian Roman-2005 -Preotul PORTUGALIA de Egressy Zoltan, regia Cristian Juncu, scenografia Cosmin Ardeleanu-2008.
Răspundea prezent la mai toate activitățile culturale scriitoricești și nu numai, acolo unde era vorba de poezie. M-am întrebat dacă a renunţat la teatru pentru a recita sau a scrie versuri. Nu, dar poezia era modul lui de a merge mai departe. Și da, Cristian Alexandrescu a scris trei volume de poezie, aceasta fiind o altă formă a artei în care sufletul lui a reușit să se exprime cel mai bine şi pe care a visat, cred eu, să o facă din tinereţe. În faţa coalei albe era altul, se descoperea și îşi dă întâlnire cu simţurile, reuşea, tenace şi minuţios, să ne și să se dăruiască.
Va rămâne mereu în amintirea noastră și a vâlcenilor. Mergi către lumină maestre, pacea să fie cu tine și Dumnezeu să-ți călăuzească druml spre împărăția sa!” – Daniela Ștefănescu
