Sfântul Cuvios Antonie, ale cărui Sfinte Moaște sunt cinstite în biserica Schitului Iezer din satul Cheia ce aparține de orașul-stațiune Băile Olănești, a trăit în timpul domniei voievozilor Matei Basarab si Constantin Brâncoveanu. S-a spus despre el că ar fi aroman, originar din orașul Ianina, din Grecia, însă cercetarile amănunțite au relevat ca provenea dintr-o familie de creștini din satele Olteniei.
Sfântul Cuvios Antonie este unul dintre sfintii români care s-au nevoit si s-au sfințit pe pământul natal. Părintele Ghelasie de la Frăsinei l-a asemănat pe Cuviosul Antonie cu un „MARGARITAR de mult PREȚ al plaiurilor VÂLCENE.” Locul în care s-a sfințit Cuviosul Antonie se află în județul Vâlcea, la poalele Munților Căpățânii, la doar câțiva kilometri de stațiunea Băile Olănești, lângă Schitul Iezer, pe malul stang al pârâului Cheia.
Impresionat de viața smerită pe care o duceau călugarii de la Iezeru, a intrat frate în acest schit. Apoi a cerut binecuvantare Episcopului locului, Ilarion, să meargă la Sfântul Munte Athos, dar acesta l-a sfătuit să renunțe. În jurul anului 1690, Cuviosul Antonie s-a retras într-o peșteră la câțiva kilometri de Schitul Iezeru, in muntele cu același nume. Aceasta i-a devenit chilie și loc de rugăciune. A început să sape stânca, trudind să amenajeze alături un mic paraclis, în așa fel încât să poată face din micuța peșteră un lăcaș de săvârșire a dumnezeieștilor slujbe în toată regula. A împodobit-o cu o catapeteasmă și icoane, iar Episcopul Ilarion al Râmnicului (1693 – 1705) a sfințit locasul. În această bisericuță s-a rugat mereu cuviosul Antonie sihastrul, până la trecerea sa la Domnul, în 23 noiembrie 1719. Cobora la schit doar în duminici și sărbători, pentru a asculta Sfânta Liturghie și a primi Trupul și Sangele Domnului. Schimonahul Antonie s-a nevoit în sihăstrie timp de 28 ani din cei 92 ani de viață. În ședința din 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca el sa fie așezat în rândul sfinților. Sfintele Moaște ale Cuviosului Antonie au fost așezate în Biserica Schitului Iezer. O particica din Sfintele sale Moaște se află și la Schitul Darvari din București.
La Schitul Iezer a existat un așezământ monastic, construit din lemn, mult înaintea celui actual. Primii ctitori ai săi au fost Radu cel Mare (1377-1383) şi fiul său, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Cu trecerea nemiloasă a timpului, schitul s-a ruinat. A fost reîntemeiat în 1558, iar între 1567-1568 voevodul Mircea Ciobanul şi Doamna Chiajna l-au înzestrat cu cele trbuincioase. După refacerea Schitului Iezer, aici s-a adăpostit o mare obşte monahală cu peste trei sute de vieţuitori. O parte dintre aceştia trăiau viaţa de obşte în mănăstire, iar alţii trăiau ca pustnici prin peşteri sau prin chilii, coborând la slujbele săvârșite în biserică doar în zilele de duminică şi la sărbători.
Potrivit Arhiepiscopiei Râmnicului, după moartea domnitorului Mihai Viteazul, schitul a trecut iarăși printr-o mare cumpănă. “Se spune că, pornind la luptă înspre Ardeal, voievodul Mihai Viteazul a trecut pe la schit lăsând aici, spre bună păstrare, rezerva vistieriei sale. După decapitarea sa la Câmpia Turzii, năvălitorii străini, venind în căutarea vistieriei, au jefuit schitul și au ucis trei sute de călugări ce au apărat schitul cu prețul vieții lor. Monahii au fost înmormântaţi de săteni în trei gropi comune de la poalele stâncilor. Mărturie a acestor fapte stau cele trei cruci săpate în stânca din apropierea schitului, dar şi minunile care se săvârşesc uneori în acest loc.”
Între anii 1693-1705, prin purtarea de grijă a episcopului Ilarion al Râmnicului, se reface aşezământul. Sfântului Antonie a donat toate economiile sale şi a lucrat personal la rezidirea schitului. Chiliile zidite de Cuviosul Antonie se păstrează şi astăzi, în partea de apus a bisericii.
Din anul 1948, la Schitul Iezer s-a înfiinţat o obşte de maici, care se ostenesc să ducă mai departe tradiţia monahală existentă aici de mai multe secole. Între anii 1996-1999 a fost construit un paraclis cu hramul “Schimbarea la Față” și „Sfântul Antonie de la Iezer”.
Cei ce doresc să viziteze Schitul Iezer pot lua autobuzul ce face curse regulate din Râmnicu Vâlcea până în satul Cheia. Din sat şi până la schit se mai merge la pas o oră pe un drum forestier.
