Curtea de Apel București a decis joi, 16 martie a.c., obligarea Guvernului să organizeze alegeri locale parțiale, decizia fiind luată într-un proces deschis de Forța Dreptei, prin chiar liderul ei național, fostul premier Ludovic Orban. Pe cale de consecință, în câteva luni ar trebui să avem alegeri și în Vâlcea, în comunele Orlești, Perișani și Stănești, în care funcțiile de primar sunt vacantate deja de mult timp și ocupate de interimari (viceprimari cu atribuții de primar). La nivel național sunt 51 de localități în situații similare din cauză că Executivul nu dă drumul procedurii.
Conform unui comunicat al Forței Dreptei, Ludovic Orban a câștigat procesul împotriva Guvernului Ciucă, pentru refuzul de a organiza alegerile locale parțiale în cazul localităților în care mandatele de primar au fost declarate vacante sau a celor în care consiliul local a fost dizolvat. “Obligă pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI la emiterea hotărârii de Guvern prin care să stabilească data organizării alegerilor parțiale locale și să declanșeze procedura de organizare a acestor alegeri pentru funcția de primar și pentru consiliul local în toate circumscripțiile electorale care sunt evidențiate în situația centralizată emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, ca fiind circumscripții electorale în care mandatul de primar a devenit vacant, respectiv consiliul local a fost dizolvat”, se arată în soluția Curții de Apel București. “Refuzul Guvernului Ciucă de a organiza alegerile locale parțiale, în acord cu obligațiile legale, reprezintă un act de sfidare la adresa comunităților locale în cauză, precum și dovada acțiunii anti-democratice a actualei puteri politice pentru blocarea exercitării unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul de a alege și dreptul de a fi ales”, subliniază Ludovic Orban.
Potrivit unei adrese a Autorității Electorale Permanente, înaintată Guvernului în octombrie 2022, în România sunt cel puțin 51 de localități în cazul cărora sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale. Este vorba despre comune și orașe în care edilii care au câștigat alegerile nu-și mai pot exercita mandatul, fie din cauză că că au fost condamnați definitiv, fie au fost declarați incompatibili și forțați să demisioneze, sau au decedat. Astfel, în aceste localități mandatul de primar este exercitat interimar de viceprimarii care ajung în această funcție în urma înțelegerilor politice și care au fost aleși pe listele partidelor pentru consiliile locale, nu uninominal.
Potrivit reglementărilor legale în vigoare în materie electorală, Guvernul este obligat la organizarea alegerilor locale parțiale în termen de 90 de zile de la momentul vacantării mandatului de primar ori de la dizolvarea consiliului local. Instituția care constată este prefectura județului, iar Autoritatea Electorală Permanentă este cea care informează Executivul că se întrunesc condițiile legale pentru declanșarea alegerilor. Etapele sunt bine delimitate în lege, însă Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă nu se grăbesc să le pună în practică.
“Astăzi am câștigat o bătălie importantă cu un guvern care nu dă două cepe degerate pe drepturile cetățenilor români. Curtea de Apel București a soluționat favorabil solicitarea mea și a decis să oblige guvernul să organizeze alegeri în cele peste 50 de localități în care este vacantă funcția de primar.
Sute de mii de români trăiesc în localități care sunt conduse de indivizi care nu au nicio legitimitate, care iau decizii privind viața oamenilor fără să aibă niciun mandat acordat prin vot de cetățeni. Guvernul a refuzat timp de aproape doi ani de zile să respecte legea și dreptul cetățenilor de a își alege primarul.
După solicitări publice repetate adresate guvernului pentru a îl determina să respecte Constituția și legile țării, solicitări care au rămas fără răspuns, am luat decizia de a da în judecată guvernul, ca unică soluție disponibilă pentru a putea forța guvernul să revină în cadrul democratic.
Deși nu puțini au fost aceia care au spus că nu are rost, că nu am nicio șansă, că justiția este controlată, astăzi s-a dovedit că are rost să ne luptăm pentru respectarea legii, pentru apărarea drepturilor și libertăților noastre, chiar dacă adversarul este guvernul.
Le atrag atenția celor aflați la guvernare că refuzul de a organiza alegeri este un atentat grav la democrație. Că oricât de puternici și de intangibili se cred, va veni ceasul în care vor trebui să dea socoteală pentru încălcările grave ale legii pe care le comit”, a explicat joi Ludovic Orban.
