Asaltul final al gulerelor albe împotriva statului de drept, disimulat cu un truc ieftin: iluzia optică a tricourilor albe chemate împotriva… statului paralel

1
5510

#Noapteacahotii până la capăt, pentru că putem versus Uite că nu, cel puțin nu încă! #Rezist #CoruptiaUcide 9 iunie 2018, miting PSD-ALDE cu peste 100.000 de participanți cărați în Piața Victoriei din București, piață consacrată în ultimii ani ca tribună publică a mișcărilor #Rezist și #CoruptiaUcide. Obiectivul de fond subtil al elaboratului demers a fost ambițios: însușirea pieței de manifestare a celor care sprijină lupta anticorupție, precum și ștergerea din memoria colectivă a unei națiuni a puternicelor imagini-simbol (sute de mii de luminițe, Drapelul național, Steagul UE) generate de masivele proteste realmente spontane din ianuarie-februarie 2017 împotriva Ordonanței 13 și în apărarea Statului de Drept. Tot oarecum subtil s-a încercat și o perversă grefă pe memoria opiniei publice naționale și internaționale: înlocuirea acelor imagini cu o copie (aparent fidelă, dar deliberat virusată conceptual) “marea de tricouri albe” care protestează de data aceasta împotriva abuzurilor “statului paralel” (tâmpită sintagmă, îmi cer scuze) și în apărarea dreptului “constituțional” al câștigătorilor alegerilor democratice de a-și impune definitiv și irevocabil agenda de modificare a legilor justiției în folosul corupților. Deși această agendă a fost cu grijă ascunsă opiniei publice înaintea alegerilor, adică tot un fel de fraudă.


Trucul ieftin ales, cel al tricourilor albe care pot produce, de la distanțe și unghiuri bine alese, iluzia optică a unei mulțimi compacte de oameni pașnici și onești, a fost singurul care a dat oarecum efectul scontat. Dar și el doar parțial și insuficient timp pentru a produce emoția urmărită. Trucul chiar s-a întors ca un bumerang împotriva “regizorilor” și vorbitorilor încă din timpul discursurilor: s-a văzut limpede când oamenii au început să plece masiv din piață și ce “calitate civică” au arătat, în realitate, mulți dintre ei. Aroganța, ambiția nemăsurată, dar și competența “urechistă” (era să scriu antenistă) dezvăluită involuntar i-au costat extrem de scump pe inițiatorii și organizatorii demersului și de data aceasta. A rezultat un memorabil terci conceptual, care a reușit să dezguste până și publicul țintă obligatoriu de re-empatizat, membrii și simpatizanții PSD-ALDE, mulți dintre ei simțindu-se cel puțin jenați în urma evenimentului. Acum, Liviu Dragnea amenință cu un alt miting, cu participare “uriașă, acesta a fost mitingul micuț”, iar Gâdea și Badea încearcă luni, 11 iunie, să mai “fure” puțin din popularitatea Simonei Halep pentru Gabriela Firea. Adică încă o recunoaștere a eșecului lamentabil înregistrat sâmbătă.
Păcat de serioasa mobilizare a social-democraților din teritoriu, care nu s-au dezmințit nici acum! Majoritatea au trebuit să vină de la distanțe mari. În plus, mulți primari și șefi de Consilii Județene chiar au stat cu frica în sân nu din cauza statului paralel ci a unor posibile inundații (meteorologii lansaseră avertizarea “Cod Galben de ploi torențiale”, care s-au și produs, dar televiziunile de propagandă au uitat să le mai mediatizeze corespunzător).
Vigilența mișcării #Rezist (considerată tranchilizată de adversari) a fost și de data aceasta la înălțime. Reprezentanții ei au reușit nu doar să preia inițiativa expunerii mediatice TV și online a mitingului încă dinaintea începerii lui, ci și să impună în mentalul colectiv noi imagini-simbol: zeci de mii de oameni aduși cu forța, mulți fără să aibă habar de ce, lipsa crasă de civilizație manifestată de mulți dintre participanți, proiectarea simbolului #Rezist pe sediul Guvernului, dar, mai presus de toate, tonele de gunoaie rămase în urma mitingului. Gunoaie pe care nu au lăsat să le colecteze doar firma contractată din bani publici de Primăria Municipiului București, ci s-au angajat și ei în dezinfecția (simbolică, evident) zonei. Asta după ce au cedat inteligent, temporar, piața.
Cam asta se întâmplă când te lași pe mâinile unor Gâdea, Badea, Ciuvică, Pleșoianu etc. De fapt, Firea și Voiculescu, deși ei stau oarecum mai în umbră. Într-un episod viitor am să încerc să arăt și de ce cred că Liviu Dragnea e prizonier al luptei interne dintre gruparea care îl sprijină (și care e tot mai lacomă de control absurd-discreționar în partid) și restul PSD, pe de o parte, și al propriilor încercări disperate de negociere cu statul de drept, pe de altă parte. Până atunci, am să vă rog să vă gândiți dacă nu cumva mitingul de sâmbătă seară din Piața Victoriei nu a fost, în realitate, și un “start furat” (csf, ncsf, nu prea se potrivesc alte metafore) în campania pentru alegerile europarlamentare de la anul, precum și o primă testare a “lipiciului la public” pentru câțiva posibili candidați la prezidențiale ai PSD-ALDE, dacă lucrurile merg prost în instanță (ÎCCJ a amânat din nou pronunțarea, pentru 21 iunie, în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman) pentru Liviu Dragnea. Dezastrul de la finalul mitingului a fost epic în primul rând pentru Liviu Dragnea, asta a văzut toată lumea. Dar nu știu dacă s-a remarcat și că ordinea vorbitorilor i-a avantajat pe Tăriceanu, Firea, Pleșoianu…
Sursa primei fotografii de la miting inserată în articol: România Liberă


NOTĂ – Criminalitatea gulerelor albe (“White collar criminality”) – denumire dată totalităţii infracţiunilor săvârşite de persoane care ocupă poziţii înalte în lumea de afaceri şi în aparatul de stat şi care folosesc poziţia şi influenţa lor politică şi economică în scopuri criminale. Se realizează prin ignorarea şi prin interpretarea falsă a legii, făcându-se o confuzie voită între limitele licitului şi ale ilicitului, uneori profitându-se de ambiguitatea unor legi adoptate, parcă în mod voit, în interesul acestei categorii favorizate, v. şi criminalitate. Sursa: https://legeaz.net/dictionar-juridic/criminalitatea-gulerelor-albe

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ