Vintilă Brătianu pare să fie disprețuit de comunitate și la aproape 30 de ani de la prăbușirea (?) comunismului în România. Miercuri, 9 mai, oficialitățile vâlcene nu s-au sinchisit de starea neîngrijită în care se prezintă bustul marelui om politic liberal amplasat în fața sediului Instituției Prefectului – județul Vâlcea. Prefectul, președintele CJ și Primarul și-au rostit netulburați discursuri prilejuite de o triplă aniversare, conform anunțurilor oficiale: Ziua Independenței, Ziua Victoriei Coaliției Antifasciste și Ziua Europei. Nici Monumentul Independenței, amplasat pe strada Carol I, la poalele Dealului Capela și dedicat memoriei eroilor căzuți în războiul din 1877-1878 nu se prezintă mai bine. Dar, an de an, locul este preferatul demnitarilor locali pentru ceremonii pompoase în care își reafirmă patriotismul și “recunoștința” față de înaintași.
“În această zi a demnității, îi prețuim împreună pe înaintașii noștri și ne plecăm frunțile pentru a păstra în amintire pioase gânduri de recunoștință, iar crezul pe care îl am este acela că noi românii, suntem și vom fi un popor care va rămâne independent și unit prin valorile sale și care va contribui prin istorie, valori și tradiție la existența acestui spațiu comun al multiculturalismului și democrației numit Europa” – fragment din discursul prefectului Florian Marin.
“Pentru fiecare dintre aceste etape trebuie să le fim recunoscători celor care le-au parcurs, celor care au militat, şi-au dat viaţa, au suferit sau au gândit şi lucrat pentru mai binele României. Datorită lor am putut sărbători, cu o oră în urmă, Ziua Europei din care facem parte geografic, istoric şi instituţional. Iar tuturor acestor mulţi români de dinaintea noastră, se cuvine să le mulţumim pentru tot ceea ce au făcut pentru noi” – fragment din discursul primarului Mircia Gutău.
Vintilă Brătianu a fost al treilea fiu al lui Ion C. Brătianu. A fost ministru de război în timpul Primului Război Mondial (Războiul Reîntregirii Neamului) și a fost unul din principalii promotori ai politicii economice liberale, cunoscută sub numele “Prin noi înșine”, menită să asigure o dezvoltare economică bazată pe dezvoltarea și consolidarea capitalului autohton și a întreprinderilor industriale aflate în proprietate românească. Reședința sa a fost conacul de la Mihăeşti, construcţie ridicată pe moşia moştenită de la mama sa, vâlceanca Pia (Caliopia) Pleșoianu și care găzduiește în prezent un sanatoriu TBC (în 1949 a fost “donat” sub amenințare regimului comunist instaurat, a fost devalizat, apoi a fost, o perioadă, sediul IAS).
Despre Ziua “Victoriei Coaliției Antifasciste” trebuie spus (poate că nu întâmplător) că ea semnifică, de fapt, doar momentul în care Germania a semnat capitularea necondiționată în fața cartierului general sovietic (1945), nu și victoria Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial. În ce privește Independența României, la 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu (PNL), a citit în Adunarea Deputaților Declarația de Independență a României, inițiativă ce a fost votată de Senatul României a doua zi, pe 10 mai și a fost recunoscută prin Tratatul de la Berlin (încheiat în perioada 13 iunie – 13 iulie 1878 în urma războiului ruso-turc).
